Activitatea Consiliului Local

Consiliul Local este vital pentru o localitate. Din punct de vedere administrativ, Consiliul Local, formează, alături de primar, echipa care stabileşte cursul şi priorităţile unui oraş. Din fericire, localitatea noastră se poate lăuda cu o bună înţelegere între primar şi consiliu local, membrii acestuia din urmă fiind mereu preocupaţi de bunăstarea şi bunul mers al oraşului. Vă prezentăm hotărârile luate în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local, cu privire la validarea unui mandat de consilier local, aprobarea sumelor pentru cofinanţarea unor proiecte europene, scoaterea la licitaţie publică a unor terenuri şi aprobarea unor schimburi de locuinţe.
Hotărâri adoptate în şedinţa Consiliului local al oraşului Deta din data de 27 iulie 2010
* Hotărârea nr.56/2010 privind validarea mandatului de consilier d-lui Gheorghe Cristian din partea Alianţei pentru Timiş (PNL-PNŢCD-FDGR)

* Hotărârea nr.57/2010 privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2010

*Hotărârea nr.58/2010 privind completarea Hotărârii nr. 121/3.12.2009 a Consiliului local al oraşului Deta pentru aprobarea co-finanţării cu 2,2 % din totalul cheltuielilor eligibile, plus valoarea neeligibilă a proiectului „Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (România) şi Bordany (Ungaria)”

*Hotărârea nr.59/2010 privind aprobarea sumelor necesare co-finanţării şi implementării proiectului „Îmbunătăţirea Cooperarii Transfrontaliere şi a ofertei turistice comune a oraşelor Vârşeţ şi Deta - Aplicarea de tehnologii noi în iluminare”

*Hotărârea nr.60/2010 privind aprobarea sumelor necesare co-finanţării şi implementării proiectului „Dezvoltarea de centre suport pentru IMM-uri de municipalităţi Plandište şi Deta”

*Hotărârea nr.61/2010 privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru investiţia “Locuinţe pentru tineri destinate închirierii”, proiect nr. 07/2010, întocmit de S.C. “HL – CONS” S.R.L Timişoara

*Hotărârea nr.62/2010 privind scoaterea la licitaţie publică în vederea concesionării a parcelelor rămase libere în Zona de locuinţe PUZ –„Ansamblu de locuinţe Zona Termal Deta” şi aprobarea documentaţiei de atribuire

*Hotărârea nr.63/2010 privind scoaterea la licitaţie publică în vederea concesionării a terenului în suprafaţă de 3582 m2, teren neproductiv în intravilanul extins situat în Calea Opatiţei, înscris în C.F. nr. 3204, cu număr cadastral NGL 606, destinat execuţiei de unităţi noi de producţie cu caracter industrial-profil prelucrări mecanice

*Hotărârea nr.64/2010 privind nominalizarea cumpărătorilor caselor în baza Legii nr.112/1995 în vederea atribuirii terenurilor aferente locuinţelor

*Hotărârea nr.65/2010 privind repartizarea spre închiriere a locuinţei situate în oraşul Deta, str. Călimăneşti nr. 7

*Hotărârea nr.66/2010 privind aprobarea schimbului de locuinţe între chiriaşii Pal Aranka, domiciliată în oraşul Deta, str. Anton Kratzer nr. 40, ap. 1 şi Szakal Ana, domiciliată în oraşul Deta, str.Târgul Mare bl. P1, sc.A, ap.10

*Hotărârea nr.67/2010 privind aprobarea schimbului de locuinţe între chiriaşii Iojan Sorin, domiciliat în oraşul Deta, str. Mihai Eminescu nr. 3, ap. 4 şi Nemeth Pavel, domiciliat în oraşul Deta, str. 1 Mai nr. 21, ap.3.

Editorial Petru Roman

Colaborare în interesul oraşului
Zilele oraşului Deta au fost o reuşită pentru noi toţi. Vreau să le mulţumesc în primul rând locuitorilor oraşului nostru, angajaţilor primăriei, care au muncit cu tot sufletul pentru reuşita evenimentului, dar si sponsorilor care au contribuit financiar la reusita acestei actiuni. Nu în ultimul rând, vreau să îi amintesc pe consilierii locali din oraşul nostru. Am ţinut să-i amintesc pe consileri separat, pentru că ei reprezintă pentru mine un real sprijin din mai multe puncte de vedere. Poate nu toată lumea ştie că, primarul şi aparatul său tehnic, lucrează împreună cu consiliul local. Practic, primarul reprezintă partea executivă, iar partea legislativă a autorităţii locale este constituită din consilierii locali. Ei sunt cei care dezbat, aprobă, sau uneori resping hotărârile de consiliu local, pe baza cărora primarul administrează oraşul. Hotărârile consiliului local reprezintă de fapt legile locale. Mă bucur să vă pot spune că, relaţia dintre primar şi consiliul local funcţionează foarte bine la Deta. Dacă între aceste două componente ale administraţiei nu ar exista dialog, ar apărea probleme grave. Chiar dacă uneori apar discuţii şi neînţelegeri, consiliul local a reuşit să păstreze o linie coerentă şi îmi doresc ca pe viitor această bună colaborare să continue. Indiferent de partidul din care fac parte unii sau alţii, toţi suntem obligaţi să servim interesele oraşului Deta. Administrarea oraşului, obţinerea de fonduri şi asigurarea unui trai civilizat pentru locuitorii oraşului sunt priorităţile care trebuie să ne conducă.

Zilele oraşului Deta, 30 iulie – 1 august 2010

Muzica, dans, distractie dar si discuţii pe teme istorice. Astfel ar putea fi descrise cele trei zile de sărbătoare ale oraşului nostru
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. "Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş" a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.
Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. "Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie" a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.

Sărbătoare mare, fără cheltuială din bugetul local

Zilele oraşului Deta, aflate la prima ediţie, au fost gândite ca şi acţiune în cadrul programului de cooperare transfrontalieră cu localitatea Bordany, din Ungaria, astfel că au fost finanţate cu bani europeni. Manifestarea a fost organizată sub deviza "Două ţări, un scop, succes comun" şi a constituit dovada clară, că relaţiile de colaboare şi parteneriat, cel mai bine se sudează atunci când este prezentă şi voia bună. Programul de spectacole şi divertisment a fost deschis de Fanfara din Coştei, care a constituit deliciul publicului amator de inedit. Scena amenajată în Parcul oraşului, a fost organizată profesionist şi cu mult bun gust, aşa cum îi şade bine unui orăşel cochet precum Deta. Drumul până la scenă a fost presărat cu ofertele comercianţilor, dornici să vândă şi hotărâţi să binedispună toţi trecătorii. Oraşul a îmbrăcat o altă înfăţişare, pestriţă dar interesantă, iar oamenii s-au arătat mulţumiţi. "E prima ediţie a zilelor oraşului şi suntem îngăduitori. Apreciem astfel de evenimente şi aşteptăm să se repete" s-a înghesuit să ne spună un domn care admira spectacolul popular din prima zi. "Mulţumesc pentru efortul depus, tuturor celor care s-au implicat în organizare, sper ca spectacolele şi artiştii să fie la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră" au fost printre primele cuvinte ale primarului Petru Roman, prezent pe scenă pentru a ura bun venit invitaţiilor şi delegaţiilor din România şi din străinătate. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, prezent şi el la Zilele Oraşului Deta, a spus reporterului Monitorului Primăriei că se bucură să vadă că există localităţi în judeţ, unde ruga, sau zilele oraşului nu înseamnă doar distracţie şi artişti aduşi să cânte. "Am fost impresionat de programul pregătit de Zilele oraşului Deta. Aţi fost atenţi la istorie, vă gândiţi la direcţia în care va merge orasulul, dar ştiţi în acelaşi timp să vă bucuraţi de folclor şi muzica uşoară. Sunteţi nişte oameni deosebiţi, iar Deta se număra printre localităţile mele preferate" a declarat preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc. Acelaşi ton încântat l-am descoperit la deputatul Gheorghe Ciobanu, care ne-a spus că "astfel de evenimente reflectă spiritul european, încurajat de ţările europene, în care cetăţenii se întâlnesc, sărbătoresc, dar în acelaşi timp sunt atenţi la tradiţii şi obiceiuri". La sărbătoarea oraşului Deta au participat şi numeroşi oaspeţi din Serbia şi Ungaria, am avut reprezentanţi ai primăriilor din Bordany, din Sân Mihai (Lokwe), din Plandişte şi Coka. Invitaţi ai autorităţilor locale din Vrsac şi din satele aparţinătoare, au fost de asemenea prezenţi, alături de primarii şi oaspeţii din mai multe localităţi din judeţul Timiş.

Spectacole de nota 10

Muzica, fie că a fost vorba despre cea cu specific popular, sau cea uşoară, a fost apreciată în mod egal de către public. Alături de fanfara din Coştei, în prima zi a sărbătorii, pe scena din parcul central, au evoluat ansambluri folclorice din Ulma, Suşara, Izbiştea, Coştei, ansamblul din Veliko Srediste (Serbia), ansamblul folcloric din Bordany, ansamblul Bujorul din Timişoara precum şi soliştii Codruţa Moldovan, Roxana Mircea, Maria Tirean, Luminiţa Jucu Pascu şi Tinu Vereşezan. O prezentare cu adevărat deosebită, a fost cea a Ramonei Mercescu, solistă de muzică populară şi învăţătoare de la Grupul Şcolar Forestier Deta. Deşi nu s-au putut bucura de mult aşteptatul concert al artistului Connect-R, care a suferit un accident rutier în drum spre Deta, tinerii prezenţi sâmbătă, au dansat şi au fredonat melodiile cunoscute ale lui David DJ, Mossano şi DJ Doni. Duminică dimineaţă, copiii au fost prezenţi la spectacolul pregătit de Clubul Piticilor şi de Grădiniţa cu program Normal din Deta, iar după mai multe momente de muzică populară, iar apoi distracţie cu Altfel - Art, a venit şi finalul celor trei zile, marcat de un concert Compact şi urmat de un foc de artificii.

Primăria Deta mulţumeşte sponsorilor care au contribuit financiar la Zilele oraşului Deta

1.S.C. EYBL AUTOMOTIVE ROMANIA
2.S.C SAIFTIM SA
3.RAIFFEISEN BANK
4.S.C. TIM E.R.R. SRL
5.S.C HL – CONS SRL
6.BIROUL NOTARIAL CIOBANU
7.IUNGER HORST
8.S.C. LUNT SRL
9.S.C. RO-LAS-NEM SRL
10.S.C. NEMULESCU SRL
11.S.C. CHINCO SRL
12.DESPI IOAN
13.PUIU BOARIU
14.CUTU DORIN
15.COCA COLA
16.BERE TIMISOAREANA
17.HAUSLER PETRU
18.COMAN BOGDAN

MARACANA 2010

Campionatul de minifotbal seniori s-a desfăşurat în perioada 16 - 24 iulie şi a constituit deopotrivă, o şansă de afirmare pentru unii şi ocazie de a demonstra lipsa de fairplay pentru alţii
Campionatul Maracana este o tradiţie a oraşului, acesta fiind organizat în fiecare an de către Consiliul local al oraşului Deta, Primăria oraşului Deta şi Casa de cultură orăşenească Deta. De această dată au participat 8 echipe, 7 echipe din Deta şi o echipă din satul aparţinător Opatiţa. Primele trei locuri au fost ocupate de echipele: locul I - FORESTA; locul II - MESERIAŞILOR şi locul III - MEHALA, titlul de golgeter fiind atribuit lui Kremer Ionuţ de la echipa Opatiţa. Premiile au constat în diplome, cupe, tricouri şi mingi de fotbal, oferite de Consiliul Local al oraşului Deta, care a alocat 1500 lei din bugetul local acestui eveniment. Atmosfera la campionat ar fi fost una cu adevărat sportivă, dacă nu ar fi existat altercaţii şi conflicte între jucătorii unor echipe, care au uitat că se află într-o competite sportivă şi nu la lupte de stradă. Organizatorii au fost extrem de dezamăgiţi de astfel de comportamente şi au promis că pe viitor vor impune reguli mai stricte şi pedepse mai aspre pentru jucătorii care au nici o legătură cu fairplay-ul. Campionatul Maracana este destinat selecţiei unor talente sportive şi nu unor jucători care dovedesc o totală lipsă de respect pentru regulile unei competiţii. Informaţiile au fost furnizate de Iuliana Komsa preşedintele Comisiei Sociale, Cultură, Sport a Consiliului local al oraşului Deta.

Sală multifuncţională în parcul oraşului

Oraşul Deta se poate mândri cu o sală nouă pentru conferinţe sau spectacole, chiar în mijlocul parcului, pe locul vechii hale de proiecţii, unde acum 100 de ani, a avut loc prima proiecţie cinematografică din localitatea noastră. Înainte de a redeveni un spaţiu destinat culturii, fosta hală de proiecţii a îndeplinit rolul de sală de sport, până când a fost inaugurată actuala sală de sport a oraşului. Pentru transformarea locului în sală multifuncţională, primăria a investit 1,25 miliarde lei, deoarece locuitorii din Deta simţeau nevoia unui spaţiu închis pentru spectacole, până în momentul în care se va reuşi finalizarea Casei de cultură a oraşului. A.L.

Vă salut prieteneşte! Astăzi despre …

Scurgerea sângelui din nas, cum ajutăm bolnavul?
Sângerarea nazală sau epistaxisul, aşa cum este denumit în termeni medicali, poate apărea în urma unei scărpinări intense în zona nasului, a unor traumatisme sau a unor procese inflamatorii. Uneori, în cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială, o sângerarea spontană şi abundentă a bolnavului, poate fi salvatoare, deoarece pierderea unei cantităţi de sânge echilibrează tensiunea şi în acelaşi timp, avertizează asupra unei viitoare creşteri tensionale care, de obicei, determină un accident vascular cerebral.
ATITUDINE IMEDIATĂ
În faţa unui bolnav căruia îi curge sânge din nas, trebuie luată următoarea atitudine:
Se întreabă persoana în cauză dacă a suferit un traumatism, dacă a inhalat un corp străin, sau dacă sufera de hipertensiune, apoi se va măsura tensiunea şi se va analiza, în raport cu istoricul tensional al bolnavului:
- tensiune între 150 (cea mare) şi 90 (cea mică), arată că alta este cauza epistaxisului;
- tensiune de peste 150-160, indică clar saltul tensional şi cere tratament alarmarea 112;
- o tensiune de 120 la un bolnav hipertensiv cu valori obişnuite de 180-200, poate fi considerată o hipotensiune arterială de moment, eventual datorată pierderii mari de sânge;
- o tensiune sub 90 (cea mare), arată posibilitatea crescută a unui şoc circulator şi necesită alarmarea imediată a 112
Dacă bolnavul este conştient, se pune în poziţie şezândă cu capul aplecat înainte (pentru ca sângele să nu-i curgă în gât şi să-l înece), i se scoate cravata şi i se deschide gulerul de la cămaşă. Persoana care acordă primul ajutor, strânge nasul cu două degete, la limita părţii moi cu partea dură a piramidei nazale, timp de 5-10 minute. Între degetele salvatorului şi nasul bolnavului se pot interpune „obiecte” reci: cuburi de gheaţă sau batiste udate cu apă rece.
Dacă sângerarea nu se opreşte, se va introduce, prin pliere, în fosa nazală din care se scurge sângele, o bandă de material textil de 30-40 cm lungime şi 2-3 cm lăţime (faşă de tifon pliată pe lung, o bucată de pânză) încercându-se oprirea sângerării. Se va alarma 112 şi se va trimite bolnavul la un serviciu ORL. Dacă sângerarea s-a oprit după introducerea tamponului, se poate transporta bolnavul şi cu mijloace proprii. Dacă nu se poate realiza un tampon, de teamă sau daca nu este cu ce, se va menţine strângerea nasului, pe aripile nazale până ce soseşte salvarea sau se ajunge la spital.
Nu plasaţi bolnavul întins pe spate, deoarece sângele scurs din nas poate inunda faringele şi căile respiratorii superioare.
Pe curând! Dr. CIF

Primăria oraşului Deta urează casă de piatră proaspeţilor căsătoriţi

1.Aflageac Flavius şi Sucea Ana-Maria, căsătoriţi la data de 24 iulie 2010
2.Surubaru Costel şi Botiz Ana, căsătoriţi la data de 29 iulie 2010
3.Czifra Tiberiu-Levente şi Bodzsar Emilia, căsătoriţi la data de 7 august 2010
4.Robu Sergiu-Ionuţ şi Făşie Oana, căsătoriţi la data de 7 august 2010.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Dioş Aritina, 80 de ani, decedată la data de 10 iulie 2010
Popi Mărie, 67 de ani, decedată la data de 19 iulie 2010
Cijof Emilian, 61 de ani, decedat la data de 21 iulie 2010
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!