Pe data de 25
Decembrie întreaga creștinătate sărbătoreste nașterea Domnului Iisus. Crăciunul are farmecul său peste tot în țară și în lume. În România, tradițiile și obiceiurile sunt purtate peste ani, fiecare
generație transmițând mai departe datinile. Pe glob, multe, multe tradiții și
obiceiuri, toate având în ele magia acestei sfinte sărbători.
Banat
În
unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi,
aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de
tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu
„Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge
la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului”
sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în
curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte
colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn
de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un
bărbat. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru
al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de
porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi
amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte
bună în anul următor. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe
care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de
grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa
linişte şi bogăţie.
În zona Botoșaniului nu se dă
nimic din casa în ziua de Ajun, nici măcar gunoiul. De asemenea, nu se
împrumută nimic deoarece se consideră că aceasta ar fi un semn rău. Prin partea
de nord a Moldovei se pregătește masa de Ajunul Crăciunului cu mâncăruri de
post. Nimeni nu are voie să descopere masa pînă nu intră preotul pe ușă.
Preotul blagosloveste masa de post, gustă primul bucatele, apoi cei ai casei.
Ardeal
În zona Sibiului, în Ajunul Crăciunului, femeile
frământă aluatul pentru pâine și colaci. Există tradiția de a face un colac mai
mare, împodobit cu figuri din aluat, care se așează pe masă, acolo unde va sta
până la Bobotează. Dacă acel colac va fi mișcat din locul unde a fost pus se
spune că se va tulbura liniștea din casă și se va strica bunăstarea familiei.
Muntenia
În Ajunul Crăciunului, unele femei se trezesc
înainte de răsăritul soarelui și aruncă spre răsărit mâncare păsărilor pentru
ca acestea să nu le strice semănăturile. Bărbații pun mâna pe lucrurile din
ogradă (car, plug, coasă, sapă etc) ca să le fie drag să le folosească la
muncile câmpului.
Maramureș
Poate mai mult ca și în alte
locuri din țară, specific acestei zone este colindatul. Feciorii învață
colinde, fac steagul și își pregătesc straiele de sărbătoare. Pe toata perioada
colindatului feciorii nu au voie să umble singuri, ci numai în grupul pe care
l-au format.
În Ajunul Crăciunului, există
obiceiul de a se pune pe o masă un colac
si un pahar de apa. Se crede că
sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă
din colac și-si uda gura cu apa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Din respect față de cititorii noștri care exprimă opinii într-un limbaj civilizat ne rezervăm dreptul să moderăm comentariile și să le eliminăm pe cele care conțin injurii sau cuvinte obscene. Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că opinia dvs va fi publicată în cel mai scurt timp.