Dumnezeu să-i odihnească în pace!

DOLOCA MILUCĂ, 61 de ani, decedat la data de 17 august 2010.
PETRIŞOR OPRA, 82 de ani, decedată la data de 17 august 2010.
RUSANDA MARIA, 70 de ani, decedată la data de 30 august 2010.
GHERGULOV SLAV-IOAN, 67 de ani, decedat la data de 5 septembrie 2010.
DRĂGAN ANA, 81 de ani, decedată la data de 5 septembrie 2010.
PALICI STELUŢA, 56 de ani, decedată la data de 8 septembrie 2010.
GIURGIEV VLADA, 82 de ani, decedat la data de 7 septembrie 2010.
MILIN RADOVAN, 70 de ani, decedat la data de 11 septembrie 2010.
BUTIŞEANU GHEORGHE, 56 de ani, decedat la data de 13 septembrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Activitatea Consiliului Local

Consiliul Local este vital pentru o localitate. Din punct de vedere administrativ, Consiliul Local, formează, alături de primar, echipa care stabileşte cursul şi priorităţile unui oraş. Din fericire, localitatea noastră se poate lăuda cu o bună înţelegere între primar şi consiliu local, membrii acestuia din urmă fiind mereu preocupaţi de bunăstarea şi bunul mers al oraşului. Vă prezentăm hotărârile luate în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local, cu privire la validarea unui mandat de consilier local, aprobarea sumelor pentru cofinanţarea unor proiecte europene, scoaterea la licitaţie publică a unor terenuri şi aprobarea unor schimburi de locuinţe.
Hotărâri adoptate în şedinţa Consiliului local al oraşului Deta din data de 27 iulie 2010
* Hotărârea nr.56/2010 privind validarea mandatului de consilier d-lui Gheorghe Cristian din partea Alianţei pentru Timiş (PNL-PNŢCD-FDGR)

* Hotărârea nr.57/2010 privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2010

*Hotărârea nr.58/2010 privind completarea Hotărârii nr. 121/3.12.2009 a Consiliului local al oraşului Deta pentru aprobarea co-finanţării cu 2,2 % din totalul cheltuielilor eligibile, plus valoarea neeligibilă a proiectului „Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (România) şi Bordany (Ungaria)”

*Hotărârea nr.59/2010 privind aprobarea sumelor necesare co-finanţării şi implementării proiectului „Îmbunătăţirea Cooperarii Transfrontaliere şi a ofertei turistice comune a oraşelor Vârşeţ şi Deta - Aplicarea de tehnologii noi în iluminare”

*Hotărârea nr.60/2010 privind aprobarea sumelor necesare co-finanţării şi implementării proiectului „Dezvoltarea de centre suport pentru IMM-uri de municipalităţi Plandište şi Deta”

*Hotărârea nr.61/2010 privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru investiţia “Locuinţe pentru tineri destinate închirierii”, proiect nr. 07/2010, întocmit de S.C. “HL – CONS” S.R.L Timişoara

*Hotărârea nr.62/2010 privind scoaterea la licitaţie publică în vederea concesionării a parcelelor rămase libere în Zona de locuinţe PUZ –„Ansamblu de locuinţe Zona Termal Deta” şi aprobarea documentaţiei de atribuire

*Hotărârea nr.63/2010 privind scoaterea la licitaţie publică în vederea concesionării a terenului în suprafaţă de 3582 m2, teren neproductiv în intravilanul extins situat în Calea Opatiţei, înscris în C.F. nr. 3204, cu număr cadastral NGL 606, destinat execuţiei de unităţi noi de producţie cu caracter industrial-profil prelucrări mecanice

*Hotărârea nr.64/2010 privind nominalizarea cumpărătorilor caselor în baza Legii nr.112/1995 în vederea atribuirii terenurilor aferente locuinţelor

*Hotărârea nr.65/2010 privind repartizarea spre închiriere a locuinţei situate în oraşul Deta, str. Călimăneşti nr. 7

*Hotărârea nr.66/2010 privind aprobarea schimbului de locuinţe între chiriaşii Pal Aranka, domiciliată în oraşul Deta, str. Anton Kratzer nr. 40, ap. 1 şi Szakal Ana, domiciliată în oraşul Deta, str.Târgul Mare bl. P1, sc.A, ap.10

*Hotărârea nr.67/2010 privind aprobarea schimbului de locuinţe între chiriaşii Iojan Sorin, domiciliat în oraşul Deta, str. Mihai Eminescu nr. 3, ap. 4 şi Nemeth Pavel, domiciliat în oraşul Deta, str. 1 Mai nr. 21, ap.3.

Editorial Petru Roman

Colaborare în interesul oraşului
Zilele oraşului Deta au fost o reuşită pentru noi toţi. Vreau să le mulţumesc în primul rând locuitorilor oraşului nostru, angajaţilor primăriei, care au muncit cu tot sufletul pentru reuşita evenimentului, dar si sponsorilor care au contribuit financiar la reusita acestei actiuni. Nu în ultimul rând, vreau să îi amintesc pe consilierii locali din oraşul nostru. Am ţinut să-i amintesc pe consileri separat, pentru că ei reprezintă pentru mine un real sprijin din mai multe puncte de vedere. Poate nu toată lumea ştie că, primarul şi aparatul său tehnic, lucrează împreună cu consiliul local. Practic, primarul reprezintă partea executivă, iar partea legislativă a autorităţii locale este constituită din consilierii locali. Ei sunt cei care dezbat, aprobă, sau uneori resping hotărârile de consiliu local, pe baza cărora primarul administrează oraşul. Hotărârile consiliului local reprezintă de fapt legile locale. Mă bucur să vă pot spune că, relaţia dintre primar şi consiliul local funcţionează foarte bine la Deta. Dacă între aceste două componente ale administraţiei nu ar exista dialog, ar apărea probleme grave. Chiar dacă uneori apar discuţii şi neînţelegeri, consiliul local a reuşit să păstreze o linie coerentă şi îmi doresc ca pe viitor această bună colaborare să continue. Indiferent de partidul din care fac parte unii sau alţii, toţi suntem obligaţi să servim interesele oraşului Deta. Administrarea oraşului, obţinerea de fonduri şi asigurarea unui trai civilizat pentru locuitorii oraşului sunt priorităţile care trebuie să ne conducă.

Zilele oraşului Deta, 30 iulie – 1 august 2010

Muzica, dans, distractie dar si discuţii pe teme istorice. Astfel ar putea fi descrise cele trei zile de sărbătoare ale oraşului nostru
Deta, 650 de ani de atestare istorică
Istorici şi reprezentanţi ai instituţiilor regionale s-au întâlnit în prima zi a sărbătorii oraşului Deta, pentru a evoca începuturile localităţii noastre şi a descoperi priorităţi pentru viitorul apropiat. Chiar de la început, primarul Petru Roman a scos în evidenţă faptul că istoria unui oraş este foarte importantă pentru comunitate. "Deta se distinge de oraşele ridicate în perioada comunistă, pline de beton şi lipsite de arhitectură. Avem o mică pădure, aranjată şi transformată în parc de promenadă, de pe vremea în care, mare parte a oraşelor româneşti, încă nu erau pe hartă. Avem clădiri istorice, avem monumente istorice şi mai ales, avem locuitori cu rădăcini adânci în pământul din Deta. Sunt mândru sa fiu locuitor al oraşului Deta, ma mandresc cu orasul meu şi cred că Deta îşi merită cu prisosinţă titulatura de oraş" a spus primarul Petru Roman în discursul de deschidere al simpozionului.Ceea ce stiu insa putini dintre noi este ca muzeul amenajat în centrul oraşului, în vechiul Turn al Pompierilor, păstrează valori materiale care atestă locuirea pământului nostru, chiar din perioada pre-dacică. Profesorul Ionel Ilian, unul dintre invitatii care au vorbit despre aniversarea orasului a făcut o trecere în revistă a momentelor istorice importante pentru localitatea noastră, insistând asupra rădăcinilor germane şi asupra caracterului multicultural dobândit ulterior de aşezarea care avea să devină oraşul Deta din zilele noastre. Din prezentarea făcută de profesorul Ionel Ilian s-a desprins cu uşurinţă ideea că, dincolo de perioadele fireşti de dezvoltare, stagnare sau criză, Deta a cunoscut o evoluţie continuă, creându-şi în timp o sumedenie de instituţii. Impresionant este faptul că în 1930, Deta avea fanfară, cor bărbătesc, tipografie, bancă, uzină electrică, fabrică, pompieri, cazinou, cărămidărie, societate de vânători şi club sportiv.
Deşi este un orăşel mic, la ultimul recensământ, în Deta, au fost înregistrare 18 etnii care trăiesc într-o armonie desăvârşită. Deta se mândreşte că este interculturală, iar oamenii din comunitatea noastră se respectă reciproc, indiferent de etnie sau religie. În cadrul aceluiaşi simpozion, Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, cunoscut iubitor de istorie, a lăudat primăria Deta pentru un fapt extraordinar, mai ales în perioadă de criză. "Preocuparea Primăriei Deta pentru cultură, faptul că a reorganizat muzeul şi a finanţat cercetările arheologice de la Opatiţa, dovedesc că aici, în oraşul dumneavoastră, instinctul de supravieţuire economică nu a afectat dragostea şi respectul pentru istorie" a spus Dumitru Ţeicu, pasionat al trecutului poporului român. Emoţionat de evocările trecutului a fost şi profesorul Miodrag Milin, istoric timişorean, originar din Deta, care a atras atenţia asupra faptului că acest moment de aniversare este deopotrivă un ceas al bilanţului şi al stabilirii priorităţilor pentru viitor. După ce a trecut prin succesiunea diferitelor rânduieli politice, după ce a supravieţuit schimbărilor istorice şi impactului războiului, localitatea noastră merită să aibe un drum trasat conştient, fără rătăciri impuse întâmplător de criză.

Sărbătoare mare, fără cheltuială din bugetul local

Zilele oraşului Deta, aflate la prima ediţie, au fost gândite ca şi acţiune în cadrul programului de cooperare transfrontalieră cu localitatea Bordany, din Ungaria, astfel că au fost finanţate cu bani europeni. Manifestarea a fost organizată sub deviza "Două ţări, un scop, succes comun" şi a constituit dovada clară, că relaţiile de colaboare şi parteneriat, cel mai bine se sudează atunci când este prezentă şi voia bună. Programul de spectacole şi divertisment a fost deschis de Fanfara din Coştei, care a constituit deliciul publicului amator de inedit. Scena amenajată în Parcul oraşului, a fost organizată profesionist şi cu mult bun gust, aşa cum îi şade bine unui orăşel cochet precum Deta. Drumul până la scenă a fost presărat cu ofertele comercianţilor, dornici să vândă şi hotărâţi să binedispună toţi trecătorii. Oraşul a îmbrăcat o altă înfăţişare, pestriţă dar interesantă, iar oamenii s-au arătat mulţumiţi. "E prima ediţie a zilelor oraşului şi suntem îngăduitori. Apreciem astfel de evenimente şi aşteptăm să se repete" s-a înghesuit să ne spună un domn care admira spectacolul popular din prima zi. "Mulţumesc pentru efortul depus, tuturor celor care s-au implicat în organizare, sper ca spectacolele şi artiştii să fie la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră" au fost printre primele cuvinte ale primarului Petru Roman, prezent pe scenă pentru a ura bun venit invitaţiilor şi delegaţiilor din România şi din străinătate. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, prezent şi el la Zilele Oraşului Deta, a spus reporterului Monitorului Primăriei că se bucură să vadă că există localităţi în judeţ, unde ruga, sau zilele oraşului nu înseamnă doar distracţie şi artişti aduşi să cânte. "Am fost impresionat de programul pregătit de Zilele oraşului Deta. Aţi fost atenţi la istorie, vă gândiţi la direcţia în care va merge orasulul, dar ştiţi în acelaşi timp să vă bucuraţi de folclor şi muzica uşoară. Sunteţi nişte oameni deosebiţi, iar Deta se număra printre localităţile mele preferate" a declarat preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc. Acelaşi ton încântat l-am descoperit la deputatul Gheorghe Ciobanu, care ne-a spus că "astfel de evenimente reflectă spiritul european, încurajat de ţările europene, în care cetăţenii se întâlnesc, sărbătoresc, dar în acelaşi timp sunt atenţi la tradiţii şi obiceiuri". La sărbătoarea oraşului Deta au participat şi numeroşi oaspeţi din Serbia şi Ungaria, am avut reprezentanţi ai primăriilor din Bordany, din Sân Mihai (Lokwe), din Plandişte şi Coka. Invitaţi ai autorităţilor locale din Vrsac şi din satele aparţinătoare, au fost de asemenea prezenţi, alături de primarii şi oaspeţii din mai multe localităţi din judeţul Timiş.

Spectacole de nota 10


Muzica, fie că a fost vorba despre cea cu specific popular, sau cea uşoară, a fost apreciată în mod egal de către public. Alături de fanfara din Coştei, în prima zi a sărbătorii, pe scena din parcul central, au evoluat ansambluri folclorice din Ulma, Suşara, Izbiştea, Coştei, ansamblul din Veliko Srediste (Serbia), ansamblul folcloric din Bordany, ansamblul Bujorul din Timişoara precum şi soliştii Codruţa Moldovan, Roxana Mircea, Maria Tirean, Luminiţa Jucu Pascu şi Tinu Vereşezan. O prezentare cu adevărat deosebită, a fost cea a Ramonei Mercescu, solistă de muzică populară şi învăţătoare de la Grupul Şcolar Forestier Deta. Deşi nu s-au putut bucura de mult aşteptatul concert al artistului Connect-R, care a suferit un accident rutier în drum spre Deta, tinerii prezenţi sâmbătă, au dansat şi au fredonat melodiile cunoscute ale lui David DJ, Mossano şi DJ Doni. Duminică dimineaţă, copiii au fost prezenţi la spectacolul pregătit de Clubul Piticilor şi de Grădiniţa cu program Normal din Deta, iar după mai multe momente de muzică populară, iar apoi distracţie cu Altfel - Art, a venit şi finalul celor trei zile, marcat de un concert Compact şi urmat de un foc de artificii.

Primăria Deta mulţumeşte sponsorilor care au contribuit financiar la Zilele oraşului Deta

1.S.C. EYBL AUTOMOTIVE ROMANIA
2.S.C SAIFTIM SA
3.RAIFFEISEN BANK
4.S.C. TIM E.R.R. SRL
5.S.C HL – CONS SRL
6.BIROUL NOTARIAL CIOBANU
7.IUNGER HORST
8.S.C. LUNT SRL
9.S.C. RO-LAS-NEM SRL
10.S.C. NEMULESCU SRL
11.S.C. CHINCO SRL
12.DESPI IOAN
13.PUIU BOARIU
14.CUTU DORIN
15.COCA COLA
16.BERE TIMISOAREANA
17.HAUSLER PETRU
18.COMAN BOGDAN

MARACANA 2010

Campionatul de minifotbal seniori s-a desfăşurat în perioada 16 - 24 iulie şi a constituit deopotrivă, o şansă de afirmare pentru unii şi ocazie de a demonstra lipsa de fairplay pentru alţii
Campionatul Maracana este o tradiţie a oraşului, acesta fiind organizat în fiecare an de către Consiliul local al oraşului Deta, Primăria oraşului Deta şi Casa de cultură orăşenească Deta. De această dată au participat 8 echipe, 7 echipe din Deta şi o echipă din satul aparţinător Opatiţa. Primele trei locuri au fost ocupate de echipele: locul I - FORESTA; locul II - MESERIAŞILOR şi locul III - MEHALA, titlul de golgeter fiind atribuit lui Kremer Ionuţ de la echipa Opatiţa. Premiile au constat în diplome, cupe, tricouri şi mingi de fotbal, oferite de Consiliul Local al oraşului Deta, care a alocat 1500 lei din bugetul local acestui eveniment. Atmosfera la campionat ar fi fost una cu adevărat sportivă, dacă nu ar fi existat altercaţii şi conflicte între jucătorii unor echipe, care au uitat că se află într-o competite sportivă şi nu la lupte de stradă. Organizatorii au fost extrem de dezamăgiţi de astfel de comportamente şi au promis că pe viitor vor impune reguli mai stricte şi pedepse mai aspre pentru jucătorii care au nici o legătură cu fairplay-ul. Campionatul Maracana este destinat selecţiei unor talente sportive şi nu unor jucători care dovedesc o totală lipsă de respect pentru regulile unei competiţii. Informaţiile au fost furnizate de Iuliana Komsa preşedintele Comisiei Sociale, Cultură, Sport a Consiliului local al oraşului Deta.

Sală multifuncţională în parcul oraşului

Oraşul Deta se poate mândri cu o sală nouă pentru conferinţe sau spectacole, chiar în mijlocul parcului, pe locul vechii hale de proiecţii, unde acum 100 de ani, a avut loc prima proiecţie cinematografică din localitatea noastră. Înainte de a redeveni un spaţiu destinat culturii, fosta hală de proiecţii a îndeplinit rolul de sală de sport, până când a fost inaugurată actuala sală de sport a oraşului. Pentru transformarea locului în sală multifuncţională, primăria a investit 1,25 miliarde lei, deoarece locuitorii din Deta simţeau nevoia unui spaţiu închis pentru spectacole, până în momentul în care se va reuşi finalizarea Casei de cultură a oraşului. A.L.

Vă salut prieteneşte! Astăzi despre …

Scurgerea sângelui din nas, cum ajutăm bolnavul?
Sângerarea nazală sau epistaxisul, aşa cum este denumit în termeni medicali, poate apărea în urma unei scărpinări intense în zona nasului, a unor traumatisme sau a unor procese inflamatorii. Uneori, în cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială, o sângerarea spontană şi abundentă a bolnavului, poate fi salvatoare, deoarece pierderea unei cantităţi de sânge echilibrează tensiunea şi în acelaşi timp, avertizează asupra unei viitoare creşteri tensionale care, de obicei, determină un accident vascular cerebral.
ATITUDINE IMEDIATĂ
În faţa unui bolnav căruia îi curge sânge din nas, trebuie luată următoarea atitudine:
Se întreabă persoana în cauză dacă a suferit un traumatism, dacă a inhalat un corp străin, sau dacă sufera de hipertensiune, apoi se va măsura tensiunea şi se va analiza, în raport cu istoricul tensional al bolnavului:
- tensiune între 150 (cea mare) şi 90 (cea mică), arată că alta este cauza epistaxisului;
- tensiune de peste 150-160, indică clar saltul tensional şi cere tratament alarmarea 112;
- o tensiune de 120 la un bolnav hipertensiv cu valori obişnuite de 180-200, poate fi considerată o hipotensiune arterială de moment, eventual datorată pierderii mari de sânge;
- o tensiune sub 90 (cea mare), arată posibilitatea crescută a unui şoc circulator şi necesită alarmarea imediată a 112
Dacă bolnavul este conştient, se pune în poziţie şezândă cu capul aplecat înainte (pentru ca sângele să nu-i curgă în gât şi să-l înece), i se scoate cravata şi i se deschide gulerul de la cămaşă. Persoana care acordă primul ajutor, strânge nasul cu două degete, la limita părţii moi cu partea dură a piramidei nazale, timp de 5-10 minute. Între degetele salvatorului şi nasul bolnavului se pot interpune „obiecte” reci: cuburi de gheaţă sau batiste udate cu apă rece.
Dacă sângerarea nu se opreşte, se va introduce, prin pliere, în fosa nazală din care se scurge sângele, o bandă de material textil de 30-40 cm lungime şi 2-3 cm lăţime (faşă de tifon pliată pe lung, o bucată de pânză) încercându-se oprirea sângerării. Se va alarma 112 şi se va trimite bolnavul la un serviciu ORL. Dacă sângerarea s-a oprit după introducerea tamponului, se poate transporta bolnavul şi cu mijloace proprii. Dacă nu se poate realiza un tampon, de teamă sau daca nu este cu ce, se va menţine strângerea nasului, pe aripile nazale până ce soseşte salvarea sau se ajunge la spital.
Nu plasaţi bolnavul întins pe spate, deoarece sângele scurs din nas poate inunda faringele şi căile respiratorii superioare.
Pe curând! Dr. CIF

Primăria oraşului Deta urează casă de piatră proaspeţilor căsătoriţi

1.Aflageac Flavius şi Sucea Ana-Maria, căsătoriţi la data de 24 iulie 2010
2.Surubaru Costel şi Botiz Ana, căsătoriţi la data de 29 iulie 2010
3.Czifra Tiberiu-Levente şi Bodzsar Emilia, căsătoriţi la data de 7 august 2010
4.Robu Sergiu-Ionuţ şi Făşie Oana, căsătoriţi la data de 7 august 2010.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Dioş Aritina, 80 de ani, decedată la data de 10 iulie 2010
Popi Mărie, 67 de ani, decedată la data de 19 iulie 2010
Cijof Emilian, 61 de ani, decedat la data de 21 iulie 2010
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

ZILELE ORAŞULUI DETA

Aflată la prima ediţie, sărbătoarea oraşului Deta promite 3 zile pline, cu muzică, dans şi momente vesele. Organizatorii vor împăca toate gusturile locuitorilor din Deta, deoarece la spectacol vor veni atât artişti renumiţi de muzică populară, cât şi formaţii tinere, obişnuite să ridice în picioare şi cel mai amorţit public. Amatorii de petreceri cu muzică populară vor fi încântaţi de Ansamblul de muzică populară "Bujorul", iar solistul Tinu Vereşezan şi formaţia sa vor interpreta cele mai de succes cântece. Tinerii care iubesc muzica modernă, vor avea ocazia să îl urmărească pe cunoscutul artist CONECT-R, alături de colegii săi de scenă. Atunci când a stabilit programul sărbătorii, primăria nu a uitat nici de nostalgicii muzicii uşoare româneşti. Formaţia Compact va cânta duminică, în încheierea spectacolului, chiar înainte de spectacolul de artificii pregătit în detaliu de organizatori. Însă, dincolo de distracţie şi voie bună, Zilele oraşului Deta înseamnă o bună ocazie de îmbunătăţire a colaborării între românii şi maghiarii de lângă graniţă. Cele trei zile de sărbătoare sunt sprijinite cu bani europeni, deoarece sunt prevăzute ca activităţi în proiectul european "Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany". Finanţatorii europeni au înţeles că relaţiile de succes la nivel de instituţii şi la nivel de locuitori, pot fi stabilite mai uşor dacă localităţile de lângă graniţă sunt încurajate să îşi cunoască tradiţiile şi să îşi respecte obiceiurile. La Zilele oraşului Deta, alături de oaspeţii din Bordany, care sunt parteneri în proiect, au fost invitaţi reprezentaţi din Recaş şi Becicherecul Mic, precum şi reprezentanţi ai localităţilor Coka, Coşteiu, Şuşara, Izbiştea şi Ulma, din Serbia.

Bani europeni pentru colaborarea româno-sârbă

Primăria Deta anunţă aprobarea a două cereri de finanţare depuse în anul 2009 în cadrul programului european IPA
În zona Deta, cooperarea transfrontalieră între români şi sârbi, a fost mereu de actualitate.În ultima perioadă, autorităţile locale din cele două ţări, au realizat oportunităţile pe care le prezintă finanţările europene şi au decis să se mobilizeze pentru atragerea a cât mai mulţi bani europeni. Primăria Deta a jucat un rol cheie în depunerea celor două proiecte, reuşind astfel să obţină fonduri pentru iluminatul arhitectural în scop turistic al Bisericii Ortodoxe Române Deta, al Bisericii Catolice Deta, al Bisericii Ortodoxe Opatiţa şi al Turnului Pompierilor. În cazul primului proiect aprobat, valoarea finanţării pentru oraşul Deta este 260.000 euro. Cea de-a doua cerere de finanţare vizează realizarea studiilor necesare în vederea construirii unui parc industrial în oraşul Deta şi dezvoltarea sectorului IMM în comuna Plandişte, din Serbia. Valoarea finanţării pentru oraşul Deta este de 140.000 euro. Banii europeni, cei 400.000 de euro, obţinuţi pentru oraşul nostru, prin intermediul celor două proiecte, fac dovada competenţei echipei din primărie. Ioan Iovan

Noi activităţi în cadrul proiectului "Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany"

Începutul lunii iulie a constituit pentru angajaţii primăriilor din Deta şi Bordany, o ocazie bună să schimbe experienţă cu privire la modul de organizare al instituţiilor, dotările de care dispun şi volumul de muncă depus. De această dată, gazde au fost angajaţii primăriei din Deta, care au impresionat prin ospitalitatea şi grija faţă de oaspeţi. "Astfel de întâlniri sunt foarte importante pentru angajaţii din primărie.Nu putem să ne închidem într-un glob de sticlă, trebuie să fim receptivi la ce este în jur. Deşi noi, cei care lucrăm în administraţie, trecem prin momente grele, ne gândim cum putem să ne îmbunătăţim activitatea pe care o prestăm în favoarea cetăţeanului şi suntem dispuşi să învăţam din experienţa colegilor din Ungaria" ne-a spus unul dintre participanţii la proiect. Dincolo de discuţiile tehnice, oaspeţii maghiari s-au bucurat de o vizită turistică atât în oraşul nostru cât şi în Timişoara. Următoarea activitate derulată în cadrul proiectului "Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta şi Bordany", va fi sărbătoarea "Zilele oraşului Deta - prima ediţie", eveniment care se va derula în perioada 30 iulie - 1 august 2010, ocazie cu care 50 de locuitori ai comunei Bordany vor fi prezenţi în oraşul Deta. Ioan Iovan

Editorial Petru Roman

Zilele oraşului
La sfârşitul acestei luni vom sărbători împreună Zilele oraşului Deta. Este un moment frumos, care a fost organizat cu eforturi importante, într-o perioadă grea pentru noi toţi. Nu putem renunţa la momentele frumoase, pentru că tocmai acestea ne ţin la un loc şi ne fac să trecem peste greutăţi. Cele trei zile de festivităţi vor aduce în oraşul nostru mulţi oaspeţi de seamă. Din acest motiv, vă rog pe dumneavoastră, locuitorii oraşului Deta, să ne daţi o mână de ajutor pentru a menţine curăţenia în oraş şi pentru a întreţine spaţiile verzi din faţă caselor şi blocurilor. Primăria se va ocupa cu atenţie de curăţenia oraşului, însă cred că e nevoie şi de sprijinul dumneavoastră. Ne vom bucura împreună de istoria şi numele acestui frumos oraş, vă aştept cu drag la toate manifestările organizate în zilele de 30, 31 iulie şi 1 august.

Vă salut prieteneşte! Astăzi despre …

Intoxicaţii sau otrăviri
Cu toţii ştim ce înseamnă otrăvirea unei persoane, cum o substanţă dăunătoare pătrunde în organism şi declanşează o serie de efecte negative, fie temporar, fie pentru totdeauna. Însă, câţi dintre noi ştiu să reacţioneze corect în faţa unui caz de otrăvire accidentală sau intenţionată? Înainte de a numi exact paşii pentru acordarea de ajutor unei victime otrăvite, este nevoie să înţelegem care sunt substanţele otrăvitoare pentru organismul uman şi cum acestea pătrund în corpul unei persoane. Printre cele mai cunoscute surse de otrăvire sunt supradozele de medicamente, îngrăşămintele agricole, ciupercile, substanţele folosite la dezinfectări sau deratizări şi, nu în ultimul rând, gazele de sondă, de incendiu sau de spaţiu închis. Aceste substanţe otrăvitoare pot afecta corpul uman atunci când sunt înghiţite, accidental sau intenţionat, când sunt inhalate, când intră în contact cu pielea sau când sunt injectate, în cazul veninului de insecte de exemplu. Semnele generale care indică o persoană otrăvită sunt evidente şi uşor de observat. Ameţeala, durerea de cap, vederea în ceată sau greaţa, sunt printre primele simptome care indică o victimă otrăvită. Salivarea abundentă, dificultatea în vorbire şi la înghiţit, alături de respiraţia întreruptă, chinuită, trag un alt semnal de alarmă cu privire la condiţia persoanei afectate. Dacă bănuiţi că o persoană ar putea fi otrăvită, acordaţi atenţie transpiraţiei, reci sau fierbinţi, apoi palorii pielii, şi mai ales slăbiciunii musculare sau ameţelilor cu uitare a datei prezente sau a locului în care se află.
Cum ajutăm o persoana otrăvită
1. Se va încerca obţinerea şi notarea unui istoric al intoxicării. Se va insista pe aflarea cât mai exactă a: naturii substanţei otrăvitoare, a cantităţii intrate în corp, precum şi a timpului scurs de la otrăvire
2. Se vor alerta imediat Serviciile Medicale de Urgenţă la numărul 112
3. Subiectul inconştient va fi aşezat în poziţia laterală de siguranţă
4. Pentru inconştienţi, se va proceda la ABC (căi respiratorii libere sau nu, respiraţia – prezentă sau nu, activitatea cardiacă – prezentă au nu). În cazul subiecţilor conştienţi se vor observa permanent funcţiile vitale (respiraţia şi pulsul)
5. Ar fi excelent să trimiteţi la spital, odată cu victima, specimene de toxic incriminat sau o cantitate din vărsătură
6. NU încercaţi să provocaţi victimei vărsături; conţinutul acestora poate irita o dată în plus tractul digestiv al victimei sau acestea pot fi inhalate de victimele inconştiente !
7. Se poate încerca diluarea otrăvii prin administrare de apă sau lapte 200 ml (un pahar pentru apă). NU administrati sucuri de fructe sau oţet, decat la subiecţii conştienţi şi fără convulsii.
Pe curând! Dr. CIF

Din 1 iulie, Spitalul Orăşenesc a trecut în administrarea primăriei

Descentralizarea în domeniul sănătăţii s-a reflectat în oraşul nostru prin preluarea spitalului din localitate de către primărie
Transferul managementului spitalului orăşenesc, de la Ministerul Sănătăţii către Consiliul Local al oraşului Deta a fost aprobat prin hotărârea nr.50 din 29 iunie 2010, prin aceeaşi hotărâre, primarul Petru Roman fiind împuternicit să semneze protocolul de predare-preluare încheiat între Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Timiş şi Consiliul local al oraşului Deta. La începutul lunii iulie, a fost numită şi conducerea interimară a spitalului, pe o perioadă de maximum 6 luni de zile, până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere. „Suntem în faza de analiză amănunţită a impactului acestei preluări asupra bugetului local al oraşului Deta, vom reveni cu precizări concrete de îndată ce acestea se vor contura”, ne-a spus primarul Petru Roman. Monitorul Primăriei va dezbate acest subiect, mai pe larg, în numărul următor, atunci când vor fi disponibile date şi previziuni clare asupra acestei descentralizări. A.L

Audienţe la cabinetele parlamentarului Gheorghe Ciobanu

Chiar dacă este vară şi este perioada concediilor, deputatul colegiului 10 Deta, Gheorghe Ciobanu şi echipa sa, rămân aproape de cetăţenii din oraşele şi comunele colegiului. "Am decis ca împreună cu colegii mei din biroul parlamentar, să facem un efort şi să asigurăm permanenţa pe perioada verii la biroul din Deta, pentru ca toţi cei care au nevoie de sprijin să găsească pe cineva cu care să stea de vorbă. Audienţele nu vor fi întrerupte pe perioada concediilor şi vom face tot ce putem pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie", ne-a mai spus deputatul Gheorghe Ciobanu. Audienţele la cabinetul parlamentar din Deta, situat pe strada Victoriei, chiar lângă primărie, se desfăşoară în fiecare zi de joi între orele 10-12.

Anunţ

Societatea S.C. ALU METALL GUSS S.R.L va deschide o turnătorie de aluminiu în oraşul Deta. Căutăm personal specializat pentru acest domeniu de activitate. Tel.0256.203.000, Fax.0256.203.300, Mobil. 0725.920.750, Email: velecico.cristina@yahoo.com

INVESTIŢII ÎN IMAGINI

Sunt în curs de amenajare străzile Bistriţei şi Carpaţi


A fost refăcut covorul asfaltic pe strada Aleea Revoluţiei

100 de ani de la prima proiecţie cinematografică în Deta

Copaci umbroşi, haine de epocă şi emoţia unui lucru nemaivăzut, aşa ar putea fi descris momentul primei proiecţii cinematografice din Deta, în anul 1910. Hala de proiecţii, cum era numită la momentul respectiv, a fost construită în parcul lui Anton Kratzer, la 11 ani după moartea sa. Parcul, care încă de atunci era un refugiu pentru oamenii dornici de relaxare şi aer curat, are o istorie veche şi încărcată de semnificaţii.
Pădure transformată în parc de promenadă
Anton Kratzer, om influent şi înstărit, preocupat de sănătatea fiului, hotărăşte să achiziţioneze o pădure şi s-o transforme în loc de recreere pentru copilul său. Proprietar al unui hotel, Anton Kratzer avea simţul lucrurilor bine rânduite, astfel că reglează albia râurilor, taie copaci, ridică zăgazuri, face drumuri şi amenajează în pădure, chiar şi o zonă de promenadă. Eforturile sale sunt însă zădărnicite de moartea fiului său, eveniment care îl marchează atât de puternic, încât se gândeşte să tăie pădurea. A fost nevoie de intervenţia unor persoane sus puse, pentru ca Anton Kratzer să revină asupra deciziei luate.
Parc privat, dat în folosul comunităţii
O delegaţie condusă de Petru Fischer reuşeşte să îl convingă pe Anton Kratzer să cedeze pădurea spre folosul comunităţii, pentru suma de 3000 de florini plătibili în 30 de ani. Parcul, aşa cum îl ştim noi azi, începe să prindă contur atunci când „Societatea pentru regularizarea Bigheiului” cedează o parte din malul stâng al pârâului Birdeanca pentru deschiderea intrării în parc. Ulterior, Mihai Szivy, cedează şi el o parte din grădină sa, pentru a mări teritoriul parcului.
Parcul, locul primei proiecţii cinematografice
Chiar dacă vorbim despre o administrare de acum 100 de ani, îmbunătăţirile aduse parcului sunt impresionante chiar şi pentru zilele noastre. În 1896 se zideşte o hală în valoare de 400 de florini pentru asigurarea unui loc de refugiu în caz de ploaie, iar în 1899 se acordă un teren clubului de popice. În 1904, la 5 ani după moartea fostului proprietar, se inaugurează monumentul acestuia, iar în 1908 se împrejmuieşte cu un grilaj de fier. Tot în 1908, se se zideşte o scenă cu un spaţiu pentru îmbrăcat şi o odaie pentru birtaş, alături de o terasă îngrădită. Pe aleile din parc se toarnă nisip şi se amplasează bănci, pregătind astfel momentul important, a ceea ce avea sa devină, prima proiecţie cinematografică din oraşul nostru. ANDREI MILIN.

Promovare la faza judeţeană

Formaţia de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta s-a calificat pentru faza judeţeană a festivalului "Lada cu zestre"
Originalitatea costumelor populare, coregrafie de excepţie, autenticitate şi profesionalism, astfel poate fi descrisă prestaţia Formaţiei de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta, în cadrul festivalului-concurs, "Lada cu zestre". Dansul popular din zona de pustă a Banatului, s-a făcut remarcat în rândul publicului, confirmând încă o dată valoarea formaţiei de dansuri din oraşul nostru. Priceperea dansatorilor s-a ridicat la nivelul coregrafiei realizate de Cătălin Voicu, momentul artistic reuşind să atragă îndelungi aplauze şi aprecieri din partea spectatorilor. "Lada cu zestre" se află deja la cea de-a patra ediţie, iar organizatorii, Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă Timiş, promit că vor continua această manifestare cultural-artistică de mare amploare, deoarece doresc să stimuleze şi să revitalizeze formaţiile de dansuri, creatorii populari şi tarafurile din judeţul nostru. Ovidiu Ivancea.

NECROLOG

Melancolie, tristeţe şi duioase amintiri, ne-au copleşit în data de 7 Iulie, la împlinirea a şase săptămâni de când a plecat dintre noi iubitul nostru tată, soţ, socru şi bunic, VASILE DUMITRU-BIROVESCU. Te vom purta mereu în suflet! Mulţumim tuturor celor care au fost şi sunt alături de noi în clipele de nemărginită durere!

Primăria oraşului Deta urează casă de piatră proaspeţilor căsătoriţi:

Cozac Gheorghe - Gabriel şi Muşuroi Loredana, căsătoriţi la data de 11 iunie 2010.
Neda Sorin şi Drăgan Ana, căsătoriţi la data de 12 iunie 2010.
Jac Octavian-Larin şi Percu Gabriela, căsătoriţi la data de 25 iunie 2010.
Negrucz Daniel şi Roman Florentina-Raluca, căsătoriţi la data de 25 iunie 2010.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Barna Francisc, 45 de ani, decedat la data de 18.05.2010.
Iuhasz Iosif 79 de ani, decedat la data de 28.05.2010.
Kiraly Tiberiu, 57 de ani, decedat la data de 1.06.2010.
Husztik Veronica, 83 de ani, decedată la data de 2.06.2010.
Neda Branca, 58 de ani, decedată la data de 8.06.2010.
Pohonţu Năstase, 60 de ani, decedat la data de 9.06.2010.
Telbis Ştefan, 81 de ani, decedat la data de 15.06.2010.
Oszlanszki Etel, 94 de ani, decedată la data de 25.06.2010.
Şofran margareta, 94 de ani, decedat la data de 1.07.2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

PROGRAMUL ZILELOR ORAŞULUI DETA

Vineri 30 iulie 2010
ORA 11:00 Simpozion “650 de ani de atestare documentară a oraşului Deta”
16:00 DESCHIDEREA SERBĂRILOR ZILELOR ORAŞULUI DETA
Fanfara din Coşteiu (Serbia)
16:15 Ansamblul “BUJORUL” Timişoara
16:30 Ansamblul de dansuri Deta
16:40 Codruţa Moldovan
17:10 Ansamblul de dansuri sârbeşti “Sfântul George” Recaş
17:20 Roxana Mircea
17:50 Ansamblul de dansuri bulgăreşti Deta
18:00 Ramona Mercescu
18:30 Ansamblul de dansuri “Recăşana” din Recaş
18:50 Ion Luca Jurjescu
19:20 Ansamblul de dansuri Deta -dansuri ţigăneşti
19:30 Maria Tirean
20:00 Ansamblul de dansuri populare germane “Cavaleria Tradiţiilor” Becicherecul Mic
20:20 Titian Puichiţă
20:50 Ansamblul de dansuri maghiare Deta
21:10 Luminiţa Jucu Pascu
21:40 Ansamblul “BUJORUL” Timişoara
22:00 Tinu Vereşezan şi formaţia sa
Sâmbătă 31 iulie 2010
ORA 15:00 Ansamblul folcloric din Izbiştea (Serbia)
16:00 FLAT – muzică retro
18:00 Program prezentat de Casa de cultură a comunei Bordany (Ungaria)
19:00 Ansamblul de dansuri din Szeged (Ungaria)
20:00 Aliona
21:00 Conect - R
22:00 Bal de Ruga ungurească (BUCSU)
Formaţia SZABO BELA – Dumbrava, Timiş
Duminică 1 august 2010
ORA 14:00 Program prezentat de Gradinita PN Deta
14:30 Program prezentat de Clubul piticilor
14:50 Dans modern
15:10 Ansamblul folcloric Mihai Eminescu – Coşteiu (Serbia)
15:50 Ansamblurile folclorice din Ulma şi Şuşara (Serbia)
16:30 Formaţia de muzică populară a Casei de cultură Deta
17:30 Top Secret
18:15 Momente vesele cu Altfel - ART
18:30 Axandra si DJ Alexya
19:30 Momente vesele cu Altfel - ART
19:45 Electro Dance
20:15 Momente vesele cu Altfel Altfel - ART
20:30 COMPACT
22:00 Foc de artificii