LOCUL DEŞEURILOR NU E ÎN CASĂ

Primăria orașului Deta, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Reciclare-RoRec a organizat sâmbătă, 8 iunie, o acţiune de colectare a deşeurilor electrocasnice şi electronice în oraşul Deta şi localitatea Opatiţa. Desfășurată în cadrul Campaniei “Locul deşeurilor nu este în casă”, acţiunea de colectare a făcut parte dintr-o amplă campanie de mediu derulată de Asociaţia RoRec la nivel naţional, în parteneriat cu primăriile locale. Înainte de ziua colectării, locuitorii orașului Deta au fost informați despre Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice prin mai multe afișe și pliante distribuite de către organizatori. În cadrul acţiunii de la Deta au fost colectate 7.000 kg deşeuri formate din televizoare, frigidere, calculatoare personale, aspiratoare și alte aparate electronice din gospodării. Mihai Ciobea.

Persoanele care au înțeles importanța reciclării corecte și care au participat la acțiunea de colectare au fost înscrise într-o tombolă, a cărei câștigători, prin tragere la sorți, sunt:

• Pantea Nicolae, Dinu Anca, Vesici Jiva și Harian Ioan (câte un mixer de persoană)
• Farcaş Ladislau, Vodă Cătălin, Cristea Alex și Horman Margareta (câte un fier de călcat de persoană)
• Videki Etelka, Ateşan Daniel, Roman Bogdan și Lupu Mirela (câte o cafetieră Albatros de persoană)
• Kubik Iosif Gabriel și Cinca Cristian (câte o maşina de găurit Skill de persoană)

Condiții pentru obținerea ajutorului de șomaj la tinerii absolvenți

Absolvenţii promoţiei 2013 pot beneficia de indemnizaţia de şomaj dacă în termen de 60 de zile de la data absolvirii se înregistrează la AJOFM Timiș ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Dacă în cele 60 de zile nu reuşesc să ocupe un loc de munca, după această perioadă, absolvenţii pot depune cerere de acordare a indemnizaţiei de şomaj. Dacă tinerii nu se înregistrează la AJOFM Timiş în cele 60 de zile de la absolvire, aceștia nu mai pot beneficia de indemnizaţie de şomaj. 

Actele necesare pentru înregistrare sunt: 

- acte de studii și calificare (original și copie) 

- certificat de naştere (original și copie)

- act de identitate (original și copie)

- adeverinţă medicală cu menţiunea „apt de muncă” sau cu restricţii  

Termenul de 60 de zile se calculează de la data terminării cursurilor, indiferent dacă au susţinut sau nu examenul final. R.T.

Jurnal de călătorie: UN SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ

Elevii claselor III-XI însoţiţi de doamnele profesoare Boca, Galamboş şi Simon, s-au bucurat de o bine meritată excursie pe traseul Deta – Arad – Salonta – Oradea - Valea Drăganului – Cluj. Deşi lung, traseul a fost plăcut şi interesant, iar zilele au trecut foarte repede. Cele mai importante obiective turistice vizitate pe parcursul celor 3 zile au fost Lunca Mureşului, Popasul Millenium, centrul oraşului Oradea, Grădina Botanica și centrul istoric al orașului Cluj, precum și barajul Valea Drăganului. Printre cele mai plăcute momente petrecute la Hotel "Casa Timiş", unde am fost cazaţi,  a fost " seara bănăţeană" pe care am sărbătorit-o cu mici, grătare, muzică şi dans. Toţi cei prezenţi au hotărât să ne întoarcem curând pentru a vizita şi Salina din Turda. Prof. Galamboș Lenuța și Galamboș Alexandra ( cls. VII B ).

Jurnal de călătorie: Excursie la Oravița

Deși ziua de 18 mai 2013 a început urât cu câţiva stropi de ploaie, vremea nu i-a speriat pe elevii participanţi care, însoţiţi de d-nele diriginte Boca Maria şi Simon Maria, alături de d-na profesoară Galamboş Lenuţa, au plecat într-o nouă excursie. Printre obiectivele propuse s-a numărat Teatrul vechi din Oraviţa, cel mai vechi teatru din ţară, instituție în care a activat şi luceafărul poeziei romaneşti, Mihai Eminescu.  Preferata elevilor a fost însă plimbarea cu "Mocăniţa" pe calea ferata Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată montană unde trenul circulă cu maxim 30 km/h, străbate 14 tunele şi trece peste 10 viaducte, toate într-un peisaj minunat. Bonusul excursiei a fost vizita la Paralela 45 și un mic popas în municipiul Reşita. La căderea nopţii am ajuns cu bine la Deta, încântaţi de ceea ce am văzut. Prof. Galamboş Lenuța

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți

·         ROMAN MANOLE-ION şi CIORAN IONELA-NICULINA, căsătoriţi la data de 25 mai 2013

·         SCHNEIDER MATEI şi SCHNEIDER SILVIA, căsătoriţi la data de 30 mai 2013

·         GALAMBOŞ CRISTIAN şi BIRIBOACĂ ALINA-IONELA, căsătoriţi la data de 1 iunie 2013.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

·         MESAROS ELEK, 67 ani, decedat la data de 18 mai 2013

·         HOCK ANA, 60 ani, decedată la data de 20 mai 2013

·         GOLBAN TEODOR, 58 ani, decedat la data de 20 mai 2013

·         POPESCU IULIANA, 53 ani, decedată la data de 23 mai 2013

·         DUGA FINICA, 69 ani, decedată la data de 26 mai 2013

·         POHONŢU NASTASIA, 67 ani, decedată la data de 7 iunie 2013.

Primăria orașului Deta transmite famiilor îndoliate, sincere condoleanțe!

Primăria Deta finanțează organizațiile nonguvernamentale

Consiliul Local al oraşului Deta pregătește lansarea unui apel de proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul Programului SPRIJIN PENTRU ONG-uri

Conducerea Primăriei Deta vrea o implicare cât mai mare a cetățenilor în viața comunității, astfel că are în vedere alocare a 58.500 lei pentru sprijinirea asociațiilor din localitatea noastră. Pot depune proiecte organizatiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în dezvoltare comunitară, socială şi activităţi civice, lucrul cu tineretul sau protecţia mediului. Scopul programului susținut de Primărie și de Consiliul Local este de a promova cetățenia activă, alături de activitățile de protecție a mediului și implicarea tineretului în viața comunității. Pentru obţinerea unei finanţări pot aplica organizaţiile non-profit care îşi au sediul pe teritoriul oraşului Deta (asociaţii, fundaţii, uniuni) înregistrate în baza O.G. 26/2000 si au activitate de cel puţin un an de zile. O organizaţie poate depune o singura cerere de finanţare. A.L.

Publicarea acestui program anual de finanţare nerambursabilă nu creează Consiliului Local Deta obligaţia de a efectua respectiva procedură de selecţie.

Bani europeni pentru dezvoltare rurală prin GAL „TIMIŞ TORONTAL BÂRZAVA”

Proiectele din microregiunea  noastră primesc o finanțare de peste 3 milioane de euro

Inițiative locale să fie, căci finanțările europene așteaptă sa fie împărțite! Grupul de Acţiune Locală “Тimiş Torontal Bârzava” anunță toate structurile interesate că, pe site-ul asociației, www.timistorontalbarzava.ro, se află publicat calendarul sesiunilor de depunere a proiectelor eligibile pentru finanțare. În total, GAL-ul gestionează 3.706.000 euro, sumă din care, 610.800 euro sunt alocați pentru asistență tehnică, iar 3.096.000 euro vor ajunge în activitătile proiectelor declarate câștigătoare.  Criteriile de selecţie şi punctajele aferente sunt cuprinse în ”Apelurile de selecţie” postate pe site-ul Grupului de Acţiune Locală “Тimiş Torontal Bârzava”, cu cel puţin 30 de zile înaintea termenului limită de depunere a proiectelor, împreună cu Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor promovată de către GAL, în calitate de asociație autorizată de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Decizia nr. 62164/29.08.2011  pentru a implementa Strategia de Dezvoltare Locală, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală  Axa IV- LEADER. Până acum, pe parcursul celor 12 luni de funcționare efectivă, GAL-ul “Тimiş Torontal Bârzava” a lansat 3 apeluri de selecţie şi au fost depuse pentru evaluare şi selecţie 69 de proiecte cu o valoare care depăşeşte 1.200.000 euro. Cel mai mare succes l-au avut măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri ” şi măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”. Ioan Iovan.

Cine formează GAL-ul “Тimiş Torontal Bârzava”?

Parteneriatul public-privat “Тimiş Torontal Bârzava” este format din reprezentanții următoarelor unităţi administrativ-teritoriale: Consiliul Judeţean Timiş, Deta, Gătaia, Banloc Birda Denta, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moraviţa, Pădureni, Voiteg şi ADI Timiş Torontal, din judeţul Timiş şi  Berzovia, Forotic şi Măureni din judeţul Caraş Severin. Pe lângă aceşti parteneri publici din asociaţie mai fac parte 29 de societăţi comerciale  şi 8 asociaţii non-guvernamentale.

Care este rolul GAL-ului “Тimiş Torontal Bârzava”?

Rolul Grupului de Acţiune Locală  Asociaţia ”Timiş Torontal Bârzava” este de a anima structurile din microregiune în vederea depunerii de proiecte, alături de selectarea proiectelor şi înaintarea lor spre finanţare către OJPDRP Timiş. 

Editorial Petru Roman

Bani pentru proiecte

Într-o perioadă în care toată lumea se plânge că nu sunt bani, în Deta nu putem spune că e tocmai criză. Chiar dacă nu avem foarte mulți bani, există totuși multe posibilități de finanțare pentru cei care au idei și care scriu proiecte. Probabil știți că noi, cei din primărie am găsit în ultimii ani mai multe variante de finanțare din fonduri europene, iar aceste demersuri continuă. Prin Grupul de Acțiune local avem în continuare oportunități de finanțare. Mai mult, Primăria poate oferi fonduri pentru organizații nonguvernamentale cu condiția să existe proiecte, iar eu consider că așa este firesc, să îi finanțăm pe cei care se organizează și pe cei care au proiecte concrete. Nimeni nu dă bani fără să aibă o garanție că acești bani sunt folosiți corect și că vor avea un efect pozitiv în comunitate. Important pentru noi toți este ca acești bani să producă efecte în oraș și cât mai mulți locuitori ai Detei să simtă aceste efecte.  

Festivalul „Lada cu zestre”

Casa de cultură orăşenească Deta, s-a prezentat, la Jebel, la faza zonală a Festivalului „Lada cu zestre” cu Formaţia de dansuri populare româneşti şi Formaţia de dansuri populare sârbeşti, și a obţinut calificarea pentru faza judeţeană, care va avea loc în data de 9 iunie, în Timişoara.

Originalitatea costumelor populare, coregrafie de excepţie, autenticitate şi profesionalism, astfel poate fi descrisă prestaţia Formaţiei de dansuri populare româneşti, a Casei de cultură din Deta, în cadrul Festivalului-concurs, "Lada cu zestre". Dansul popular din zona de pustă a Banatului, s-a făcut remarcat în rândul publicului, confirmând încă o dată valoarea formaţiei de dansuri din oraşul nostru. Priceperea dansatorilor s-a ridicat la nivelul coregrafiei realizate de Cătălin Voicu, momentul artistic reuşind să atragă îndelungi aplauze şi aprecieri din partea spectatorilor cât şi a juriului. Formaţia de dansuri populare sârbeşti a participat pentru a doua oară la acest festival și a prezentat o suită de dansuri populare sârbeşti tradiţionale, coregrafia şi costumele stârnind interesul major al juriului.

Doresc să mulţumesc membrilor formaţiei pentru activitatea pe care o desfăşoară, pentru faptul că oriunde se află reprezintă cu succes şi mândrie oraşul Deta. Ovidiu Ivancea.

Festivalul – concurs folcloric “Lada cu zestre”, este o manifestare cultural – artistică de mare amploare organizată de către Consiliul Judeţean Timiş prin Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş. Acesta a constituit un bun prilej de revitalizare a formaţiilor folclorice, a creatorilor, a artei culinare tradiţionale, de înfiinţare a unor formaţii noi precum şi de valorificare şi conservare a creaţiei populare autentice.

RUGA BANAŢEANĂ LA OPATIŢA

În a doua zi de Paşte, locuitorii din Opatiţa au avut motive să sărbătorească de două ori, o dată Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului Hristos, cât și Hramul Bisericii din localitatea lor. La iniţiativa primarului Petru Roman și cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local şi al Casei de cultură orăşeneşti Deta, Ruga Bănățeană a adus încă o dată bucurie în sufletele familiilor din Opatița și a invitațiilor lor. Pentru mult așteptatul eveniment a fost invitată formaţia de muzică populară condusă de cunoscutul interpret Doru Petrean, compusă din doi saxofonişti, un sopranist, organist şi armonică sârbească, ajutat de solista de muzică populară Laura Lită, care au creat o atmosferă de sărbătoare și de petrecere pentru toţi cei prezenţi. Jocul a început la orele 18.00 pe platoul amenajat în aer liber, iar balul la orele 23.30, în aceeaşi locaţie.

Cu eforturi deosebite, anul trecut au fost finalizate lucrările de reabilitare a Casei Naţionale din Opatiţa, astfel încât orice eveniment cultural reprezintă acum, o adevărată încântare și un prilej de bucurie. Atmosfera de localitate îngrijită este întregită de ceasul stradal care indică ora, data şi temperatura aerului, instalat la dorinţa cetăţenilor din localitate. Ovidiu Ivancea, director Casa de cultură.

Muzeul oraşului Deta, punct de atracție pentru tinerii din județul Timiș

Zeci de elevi au învățat despre istoria orașului Deta și despre identitatea noastră ca români, în cadrul proiectului „Școala Altfel”, ocazie cu care le-a fost prezentat Muzeul orașului nostru cu tot ce are el mai valoros. Cele mai reușite vizite, cu cele mai numeroase grupe, au fost organizate pentru două clase de la Liceul Economic din Timişoara, pentru patru clase din ciclul primar şi trei grupe de preşcolari de la instituţiile de învăţământ din Deta. Ovidiu Ivancea. 

A N U N Ţ

În data de 1 iunie 2013,  începând cu ora 7, se va desfăşura concursul de pescuit  sportiv staţionar la balta TERMAL Deta, pentru tinerii pescari – juniori. Participanţii vor avea în mod obligatoriu juvelnic. Grupa Deta a A.P.S Timiş. 

CONCURS DE PESCUIT

Ca în fiecare an, şi în 2013, Grupa Deta a Asociaţiei Pescarilor Sportivi a organizat în data de 4 mai, concursul de pescuit sportiv staţionar pe balta TERMAL din oraş. După tragerea la sorţi a participanţilor pentru ocuparea locurilor în standurile de pescuit, la ora 7 s-a dat semnalul de începere a concursului. După aproximativ 5 ore de pescuit s-a trecut la cântărirea peştelui pentru stabilirea locurilor câştigătoare şi pentru eliberarea peştelui, fiind în perioadă de prohibiţie la pescuit. Câştigătorii au fost răsplătiţi cu diplome şi scule de pescuit. Mulţumim Consiliului local al oraşului Deta, Primăriei oraşului Deta pentru sponsorizarea făcută şi Poliţiei Oraşului Deta pentru sprijinul acordat în desfăşurarea concursului. Mihai Veljacsek, Şef. Grupa Deta a A.P.S.

Câştigătorii concursului :

Locul I   – FRANK ERVIN - 9 kg peşte.

Locul II  – LUCHICI NICOLAE - 6 kg peşte.

Locul III – HOK SEBASTIAN – 4,5 kg peşte.

Menţiuni:

ROTAR RADU – 2,8 kg peşte.

ROTARU IOAN – 2,7 kg peşte.

9 Mai, Ziua Independenței României și Ziua Europei

Ziua de 9 Mai a fost sărbătorită la Deta şi în acest an, printr-un eveniment organizat la Monumentul Eroilor din fata Muzeului oraşului nostru.  În prezenţa oficialităţilor locale şi a reprezentanţilor principalelor instituţii şi partide politice, ceremonia  a început cu discursul domnului primar Petru Roman, care a punctat importanţa acestei zile, atât din perspectivă națională, cât și europeană. Tedeumul şi slujba de pomenire a eroilor căzuţi în lupte pentru apărarea ţării, a fost oficiată de către protopopul Ion Prisăceanu şi părintele paroh Ciprian Blagoe. Momentul emoţionant creat de feţele bisericeşti, a fost urmat de evocarea istorică realizată şi expusă de colega noastră, Diana Tătăruşanu, după care a urmat intonarea Imnului Naţional al României şi depunerea de coroane din partea principalelor instituţii prezente: Primăria oraşului Deta, Asociaţia Veteranilor de război, Politia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompierii militari Deta, precum şi de organizaţiile locale ale partidelor politice şi ale unor asociaţii: Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Uniunea Sârbilor, Uniunea Bulgară, UNPR,  Asociaţia  seniorilor din Deta, Forumul German Deta.

În calitate de director al Casei de cultură orăşeneşti Deta, doresc să mulţumesc conducerii Primăriei oraşului Deta, Consiliului Local Deta, precum şi tuturor celor care s-au implicat şi au participat la acest eveniment cu o însemnătate deosebită pentru toţi românii. Ovidiu  Ivancea.

Poliţia oraşului Deta sfătuiește tinerii

Dragi tineri și elevi,

·                     Nu vă implicaţi în conflicte sau încăierări. În cazul unor astfel de situaţii, apelaţi la părinţi, profesori sau organele de ordine pentru aplanarea  acestora;

·                     Aveţi grijă la anturajele pe care le frecventaţi. Nu vă lăsaţi influenţaţi de persoane rău intenţionate şi nu participaţi la comiterea unor acte ilegale;

·                     Nu lăsaţi o simplă ceartă să degenereze în violență;

·                     Nu consumaţi alcool. Când vă aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice puteţi comite acte pentru care veţi răspunde penal;

·                     Nu consumaţi droguri, indiferent de cantitatea sau tipul acestora;

·                     Dacă primiţi diferite obiecte sau bunuri despre care ştiţi sau bănuiţi că provin sau ar putea proveni din fapte ilicite (furturi, tâlhării, etc.), nu încercaţi să le comercializaţi sau să le  păstraţi deoarece în acest caz veţi săvârşi o infracţiune. Predaţi aceste bunuri autorităţilor (Poliţie, Jandarmerie) pentru ca acestea să poată lua măsurile legale;

·                     Alarmarea falsă a autorităţilor cu privire la un pericol de o gravitate  majoră (de exemplu atac terorist), este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii. Nu recurgeţi la astfel de farse deoarece veţi răspunde pentru faptele voastre. Șeful Poliței orașului Deta, comisar-șef Cornel Glăvan.

DRUMUL CRUCII

Manifestarea “Drumul Crucii” din data de 6 mai 2013 a fost organizată pentru prima dată în oraşul Deta şi a fost un eveniment interesant şi reuşit. Un grup interconfesional de actori creştini, au jucat drama privind acuzarea, condamnarea şi răstignirea lui Isus din Nazaret. Tema a fost pe baza poveştii adevărate din Sfânta Scriptură, cu Marele Preot, Pilat, soldaţii, Maria, mama lui Isus, tâlharii, mulţimea, Baraba şi Isus. Au participat un număr de 40 actori şi echipa lor, din diferite oraşe din judeţul Timiş. Credem că au fost peste 600 de spectatori din oraşul Deta, Voiteni, Denta şi alte localităţi din jur.

Cu un cuvânt de bun-venit, muzica dramatică și toboşari, s-a pornit din zona Târgu Mare spre centru. Pe treptele Bisericii Ortodoxe a avut loc condamnarea Domnului Isus cu guvernatorul Pontius Pilat, apoi s-a continuat cu drumul suferinţei şi în final procesiunea a ajuns în parc, lângă scena, unde a avut loc răstignirea Domnului Isus şi a celor doi tâlhari.

Actorul Daniel Cociuba a prezentat mesajul final, făcând o invitaţie la unitate între confesiuni, oamenii fiind îndemnaţi să citească Biblia, să practice rugăciunea, să respecte şi să se roage pentru oficialităţile din oraş, şi să trăiască prin credinţă în Dumnezeu.

Unii spectatori au spus că drama era prea dură!

Într-adevăr răstignirea lui Isus a fost ceva foarte dur, cu brutalitate, suferinţă, batjocură, umilinţă, ură şi moarte cruntă. Dar, nu a fost finalul...pentru ca în Biblie scrie că "Mesia trebuia să sufere, şi  a treia zi să învieze". Scopul "Drumului Crucii" este să ne trezească, să ştim că putem să ne împăcăm cu Dumnezeu, iar pentru toţi care-L urmează pe Domnul Isus Christos înviat există o mare binecuvântare, iertare de păcate, viaţa din belşug şi un loc ceresc după moarte. Crucea era un instrument de executare a pedepsei, dar din ceva urât şi dureros, Isus, fiul lui Dumnezeu a făcut o cale pentru noi, ca să primim dragoste în locul pedepsei pentru păcate noastre.

Dorim să mulţumim pe această cale Primăriei oraşului Deta, Poliţiei şi Jandarmeriei locale pentru implicare şi pentru buna colaborare, Hotelului Bellavista pentru garderobă şi prânz,  Restaurantului On-West line pentru masa de după eveniment şi nu în ultimul rând, actorilor şi echipei, pentru voluntariat şi profesionalism.

"Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor. Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa toţi vor învia în Hristos; dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos".(1 Corinteni 15:21-23).

Coordonatori locali  - Wallington Paul (prezbiter, Biserica „Casa Tatălui”) şi Belciug Aurel (diacon, Biserica Crestină Baptistă „Beraca").

La mulți ani Constantin și Elena!

În fiecare an, pe 21 mai, creștinii celebrează una dintre cele mai mari sărbători religioase și îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Tuturor locuitorilor orașului Deta care și-au sărbătorit onomastica, Primăria și Consiliul Local Deta, le urează multă bucurie, sănătate și prosperitate! Fie ca Sfinții Constantin și Elena să ne ocrotească mereu!

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți

• ZAHARIA VIRGIL şi ASLER NICOLETA, căsătoriţi la data de 26 aprilie 2013.

• CONSTANTINICĂ SORIN şi MATEI RAMONA PETRONELA, căsătoriţi la data de 18 mai 2013.

• OMUŢ IONEL-DANIEL şi MOLDOVAN IZABELA-GABRIELA, căsătoriţi la data de 18 mai 2013.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

• BĂLUŢĂ MARIA, 80 ani, decedată la data de 10 aprilie 2013.

• KANALAS ŞTEFAN, 70 ani, decedat la data de 12 aprilie 2013.

• DAN FLOAREA, 83 ani, decedată la data de 28 aprilie 2013.

Primăria orașului Deta transmite famiilor îndoliate, sincere condoleanțe!

Spitalul din Deta, victimă a politicii Ministerului Sănătății

Dezvoltarea spitalului din orașul nostru este blocată de noile condiții de finanțare impuse de la București. Managerul spitalului, dr Codruța Bungău atrage atenția asupra subfinanțării cronice cu care unitatea sanitară va trebui să se lupte în 2013

Bani puțini, dezinteres mare

Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări au publicat condițiile de finanțare a spitalelor în 2013, iar veștile pentru unitățile spitalicești precum cea din orașul nostru, sunt devastatoare. Deși conducerea spitalului din Deta a făcut eforturi uriașe pentru diversificarea serviciilor medicale și creșterea calității actului medical, în 2013, spitalul nostru va primi mai puțini bani decât ar fi trebuit, respectiv 18 miliarde de lei, în loc de 26 miliarde. "Contractul cu Casa de Națională de Asigurări se semnează în bază unor reguli stabilite în principal de către Ministerul Sănătății. Deși spitalele se confruntă cu o subfinanțare acută de mai mulți ani de zile, Ministerul nu este interesat să rezolve problema, ci pare mai degrabă hotărât să închidă unitățile spitalicești din provincie. Deși nu își asumă public această strategie, prin măsurile pe care le ia, ministrul Eugen Nicolăescu, urmărește transformarea spitalelor orășenesti  în azile sau chiar desființarea lor definitivă" explică dr Codruța Bungău, managerul spitalului din Deta.

Reguli arbitrare, sursa falimentării spitalelor

Unitățile spitalicești sunt finanțate în funcție de numărul de cazuri contracte, de indicele complexității actului medical și de tariful pe caz ponderat stabilit de către Ministerul Sănătății. În 2012, conducerea spitalului din Deta și-a bazat întreaga strategie de managenent pe dezvoltarea spitalului și pe creșterea complexității actului medical, cu scopul clar de a atrage o finanțare mai mare de la Casa de Asigurări, conform grilei stabilite de Ministerul Sănătății. Fără nicio explicație și fără vreun avertisment prealabil, Ministerul Sănătății a decis că în acest an nu se iau în considerare realizările din 2012, iar banii se vor da în funcție de complexitatea actului medical aferentă anului 2011. "Decizia Ministerului este nedreaptă și anulează toate eforturile și sacrificiile făcute în ultimul an  de către conducerea și personalul medical din spitalul nostru. Până în 2011, inclusiv, cei care au condus această unitate medicală  au fost lipsiți de perspectivă, iar acum vom plăti amarnic și pentru incapacitatea lor. Creșterea spitalului nostru a început din 2012, indicele complexității actului medical aproape s-a dublat, dar acest lucru este ignorat de către Ministerul Sănătății" a precizat  dr Codruța Bungău, managerul spitalului din Deta. O altă lovitură puternică dată spitalelor mici este scadererea tarifului decontat pe caz ponderat, de la 1.440 lei la 1380 lei. Practic, spitalele orășenesti nu vor avea cum să supraviețuiască doar din banii primiți de la Casa Națională de Asigurări.

Banii de Casă abia dacă vor ajunge pentru plata salariilor

De curând, spitalul din Deta, a fost clasificat definitiv în categoria 4, ceea ce presupune asigurarea a două linii de gardă și funcționarea a patru specialități de bază. Standardele sunt înalte, dar finanțarea mică. În 2012, managerul spitalului, dr Codruța Bungău a făcut performanță chiar și în condițiile unui buget deficitar, însă pentru lunile care vin, previziunile sunt extrem de pesimiste. "Am făcut economii din toate punctele de vedere, dar banii sunt insuficienți. Am redus la maximum costurile pentru utilități, personalul medical face voluntariat, am redus normele de lucru și am obținut donații pentru cantina spitalului, pe care, din respect și grijă pentru pacienți, am refuzat să o închidem, însă oricât de bun ar fi managementul, nu poți supraviețui fără bani" ne-a spus dr Codruța Bungău. Situația Spitalului din Deta este incertă, mai ales că, din cele 18 miliarde lei așteptate, peste 4 miliarde au fost cheltuite în trimestrul I din 2013, în baza actului adițional la contractul cu Casa pe 2012.

Ministerul decide, pacienții suportă consecințele

Întrebată cum va administra spitalul în continuare, dr Codruța Bungău ne-a răspuns: "Până acum, deși niciodată nu am avut atâția bani câți am avut nevoie, am protejat pacienții de lipsurile materiale cu care ne-am confruntat. Deși finanțarea de la Casa de Asigurări a fost întotdeauna deficitară, am făcut sacrificii mari să evităm disfuncționalitățile în efectuarea investigațiilor medicale și am făcut tot posibilul să avem cât mai multe medicamente și materiale sanitare. Dacă de la Casă vor veni doar cele 18 miliarde lei, vom fi obligați să facem reduceri de personal prin restructurarea posturilor și vom reduce activitățile care presupun costuri mari, în special activitățile chirurgicale deoarece implică resurse mari pentru materiale sanitare și costuri de regie". Decizia Ministerului de a scădea tariful pe caz ponderat și de a nu lua în considerare creșterea indicelui de complexitate medicală întoarce spitalul din Deta la nivelul anului 2011, îi blochează în totalitate planurile de dezvoltare și îl împinge la limita subzistenței. Primăria orașului Deta s-a implicat deja în plata arieratelor și asigură cheltuielile de funcționare și infrastructură, însă fără banii de la bugetul național, spitalul nostru riscă să devină un fel de azil medical, fără unitate de primire urgențe și fără medici specialiști. 

Realizările spitalului din Deta în 2012, muncă pusă în pericol de Minister

- 76 de operații (premieră: cezariană cu recoltare de celule stem)
- utilarea blocului operator cu  un aparat nou de anestezie generală și angajarea unui medic anestezist, specialitate inexistentă în spitalul din Deta în ultimii 10 ani
- colaborare cu medic ginecolog recunoscut pentru performanțele profesionale
- reactivarea punctului de transfuzii și reluarea activității  în acest domeniu, după ani de zile de pauză; pentru buna desfășurare a activităţii, au fost şcolarizate 2 asistente medicale la Centrul de Transfuzii Timişoara
- stabilirea unei relații de sprijin şi colaborare cu  Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean Timiș, şi atragerea unor tineri medici formaţi în această instituţie, care efecuează deja gărzi la Spitalul Deta și sunt apreciați pentru calitatea muncii lor
- asigurarea a 2 linii de gardă
- creșterea cu 30% a numărului de prezentări la Centrul de primiri urgențe Deta față de anul trecut și scăderea numărului de transferuri către alte spitale superioare, fapt care dovedește încrederea pacienților în serviciile Spitalului din Deta

Anunț

Biblioteca Orăşenească Deta din str. Victoriei nr. 16, s-a mutat într-un spaţiu nou amenajat în str. Victoriei nr. 36, unde pasionații de lectură sunt așteptați într-o sală de lectură modernă și au la dispoziție peste 32.000 volume, 10 abonamente la ziare şi reviste şi 4 calculatoare conectate la internet, primite cu ocazia implementării proiectului Biblionet şi în oraşul Deta. Biblionet este un proiect care le facilitează românilor accesul la informație prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România, dotate cu tehnologie de ultimă generație.

Dacă la alegeri ați fi votat USL, Deta ar fi avut acum 10 miliarde

Aceasta este viziunea consilierului local PSD Daniela Nicoleta Orsos

Consiliul local Deta a votat în această lună bugetul pentru anul 2013. Prin eforturile depuse de conducerea Primăriei, bugetul pe acest an va fi mai mare la capitolul venituri proprii față de anul trecut. Veniturile din sumele de echilibrare împărțite de Consiliul Județean sunt însă mai mici în comparație cu celelalte orașe din județ sau chiar față de comune mult mai mici decât Deta. Împărțirea acestor fonduri de către CJT s-a făcut numai pe criterii politice, fără să se țină cont de proiectele autorităților locale sau de necesitățile administrative. 

Dintre localitățile din colegiul 10, Deta a primit cea mai mică sumă, 300 de mii de lei, asta în timp ce comune mult mai mici, dar care sunt conduse de primari PSD, au primit și 1 400 de mii de lei. Din tabelul cu sumele alocate de CJT se vede foarte clar că localitățile cu primari PDL au primit sumele cele mai mici, cele conduse de primari PNL au beneficiat de sume ceva mai mari, iar localitățile conduse de primari PSD s-au bucurat de dărnicia politicienilor de la județ, fiindu-le alocate cele mai mari sume. Orașe similare ca dimensiuni cu Deta, cum ar fi Buziaș sau Recaș, conduse de primari USL au primit 10 și respectiv 11 milioane de lei.

"Nu vreau să se creadă că mă plâng din cauză că bugetul județean nu s-a împărțit corect. E problema celor din USL cum înțeleg să gestioneze banii publici. Vreau doar să atrag atenția că alocarea fondurilor s-a făcut strict politic, fără să se țină cont de criterii administrative sau legale. Nu e normal ca după mai bine de 20 de ani de democrație să ne aflăm în același stadiu al împărțelii politice", ne-a spus primarul orașului Deta, Petru Roman.

Localitate	Suma alocata de CJT (RON)	Apartenența politică a primarului
Deta	300 000	PDL
Foeni	350 000	PDL
Gătaia	370 000	PDL
Peciu Nou	400 000	PDL
Ciacova	400 000	PDL
Checea	490 000	PNL
Ghilad	500 000	PNL
Giera	500 000	PNL
Livezile	520 000	PNL
Cenei	590 000	PNL
Voiteg	550 000	PSD
Banloc	600 000	PSD
Denta	600 000	PSD
Jamu Mare	650 000	PSD
Moravița	650 000	PSD
Giulvăz	650 000	PSD
Birda	680 000	PSD
Jebel	1 400 000	PSD

"Consider că ar fi nevoie ca la nivelul CJT să se stabilească o serie de criterii administrative pe baza cărora să se împartă bugetul. În Deta locuiesc oameni care au votat cu PDL, cu PNL, cu PSD, cu UDMR sau cu alte partide. Nu e normal să îi dezavantajăm doar pentru că au votat într-un anume fel. Eu sunt un om corect și vreau să menționez că cei 300 de mii de lei alocați orașului nostru au fost inițial 250 de mii, consilierul județean Nicolae Bitea fiind cel care a cerut suplimentarea cu 50 de mii, iar domnul președinte Titu Bojin a fost de acord cu această majorare. Eu țin să le mulțumesc celor doi pentru acest gest care, în final, este în avantajul cetățenilor din orașul Deta", mai spune primarul Petru Roman. 

Proiecte locale merg mai departe 

Chiar dacă orașul Deta a fost nedreptățit la nivelul Consiliului Județean, proiectele pregătite de administrația locală merg mai departe, existând suficiente fonduri pentru a duce la bun sfârșit aceste proiecte. Legat de acest subiect, consilierul local PSD, Daniela Nicoleta Orsos, a avut o ieșire nedemnă pentru un consilier local, spunând că, dacă ar fi votat cu USL,  Deta ar fi avut acum  de la CJT probabil 10 miliarde de lei ca și Buziașul și Făgetul. Viziunea totalitaristă a doamnei consilier nu a fost susținută de cei prezenți la discuție, situație care ar fi trebuit să-i amintească faptul că vremea partidului unic a trecut. 

Cu banii prevăzuți în bugetul pe acest an vor continua lucrările începute de Aquatim la rețele de apă și canal care au termen de finalizare anul 2014. Cu sprijinul Eon Gaz se vor face înlocuiri de conducte de gaz pe Calea Banlocului și pe străzile Înfrățirii, Ștefan cel Mare și Victoriei. Vor fi continuate lucrările la Centrul Cultural, estimările privind finalizarea execuției fiind pentru anul 2014. O altă lucrare importantă se referă la asfaltarea unei străzi și amenajarea de locuri de parcare în zona Elena Ghenescu. De asemenea sunt prevăzute sume în buget pentru realizarea șanțului pluvial în zona Kecsketelep, pentru bazinul semiolimpic de la ștrandul termal, pentru reparația clădirii în care funcționează Inspectoratul pentru Situații de Urgență, pentru realizarea a două locuri de joacă pentru copii și pentru forajul de la două fântâni din Opatița.

"Toate aceste lucrări se vor face cu banii de la buget și putem spune că orașul continuă să se dezvolte. Am fi putut face poate mai multe dacă administrația nu ar fi fost politizată excesiv și dacă la județ am fi avut criterii obiective de distribuție a bugetului. Eu unul m-aș fi bucurat să văd consilierii PSD și PNL din Deta cerând bani mai mulți pentru oraș. Puteau să apeleze la șefii lor de la partid și să le explice că banii sunt pentru locuitorii care i-au ales și pe ei să îi reprezinte. Nu au făcut nimic, dar sincer să fiu, pentru mine nu e o mare surpriză mai ales după ce am văzut cum s-au comportat la dezbaterea publică", a mai spus primarul Petru Roman. 

Indiferent de cine conduce Consiliul Județean Timiș, USL ia banii

Deta nu a fost favorizată din acest punct de vedere al banilor de la Consiliul Judetean nici în ultimii 3 ani când, deoarece, chiar și cu președinte de la PDL, majoritatea care vota era tot USL. Având în vedere că distribuirea banilor se face doar pe criterii politice, PDL se gândește să atace în contencios hotărârea Consiliului Județean prin care s-au împărțit fondurile pentru echilibrarea bugetelor locale. 

O altă problemă cu care se confruntă administrația locală din Deta este legată de sumele de bani repartizate de Guvern prin intermediul Ministerului Finanțelor. Aceste fonduri nu ajung pentru a achita salariile funcționarilor din primărie în trimestrul 4, iar pentru însoțitorii persoanelor cu dizabilități, există bani doar pentru 8 luni. S.M.

Editorial Petru Roman

Sărbători fericite

 Sfintele Sărbători de Paști se apropie și, ca în fiecare an, gândurile mele se îndreaptă spre toți cei alături de care am trecut în ultima perioadă prin bune sau prin rele, prin momente frumoase sau prin clipe mai grele. Sărbătoarea Paștilor ne dă speranță de fiecare dată, ne ajută să uităm de greutăți și să mergem mai departe. Dincolo de masa îmbelșugată, stă semnificația învierii, speranța oferită de învățătura creștină. Vom merge la slujbă de Înviere împreună și vom lăsa deoparte neînțelegerile și tot ce ne desparte. Să ne bucurăm  cu toții de vestea minunată a Învierii Domnului și să fim alături de cei care au nevoie de sprijinul nostru. Mă gândesc în primul rând la bătrâni și la cei care suferă din cauza bolilor sau accidentelor. Îmi doresc ca toți locuitorii din Deta să aibă parte de sărbători fericite, de un Paște îmbelșugat și liniștit alături de cei dragi. Fie că sfintele sărbători al Învierii Domnului să vă aducă multă bucurie, pace și înțelegere. Hristos a Înviat!

DRUMUL CRUCII, ÎN PREMIERĂ ÎN ORAŞUL DETA

Luni, 6 martie, între orele 17 :00 și 19:00, locuitorii orașului nostru sunt așteptați să se alăture marșului “Drumul Crucii”, o reprezentare dramatică a patimilor lui Iisus Hristos. Evenimentul, ajuns la cea de-a X-a ediție, este organizat de un grup de credincioși din mai multe confesiuni religioase, ca o încercare de a demonstra că în creștinism nu sunt granițe. În acest an, “Drumul Crucii” va fi prezent și în orașul nostru, după următorul traseu: Zona Târgul Mare (plecare), str. Victoriei (în faţa Bisericii ortodoxe-române va avea loc condamnarea lui Isus) , Parcul oraşului (scena răstignirii Domnului Iisus). 

“Credem că această dramatizare este importantă din două perspective: pentru comunitate creează cadrul pentru sărbătorirea învierii Domnului Iisus Hristos, iar pentru fiecare dintre noi poate fi premisa înțelegerii scopului lui Dumnezeu pentru noi” ne-a mărturisit unul dintre credincioșii care organizează „Drumul Crucii”.