CEAUNUL ŞI GRĂTARUL DETA 2016

Ajuns deja o traditie, festival culinar Ceaunul și grătarul a reunit anul acesta, pe terasa Restaurantului Parc, 27 de echipe pregătite să se întreacă în preparate care de care mai gustoase. De la pasionaţi ai artei gastronomice din oraş şi localităţile din jur, la echipe din Serbia (Coştei, Bariţe, Glogoni, Vârseţ, Coka ) sau din Ungaria (Bordany), toți participanții au încercat să impresioneze prin ţinută, prin decorarea standului, dar mai ales prin felurile variate de mâncare pe care le-au pus la foc. Nu au lipsit din meniul Festivalului tradiţionalul gulaş, sarmalele, iahnia de fasole, gogoşile, tocăniţele, pleskaviţa, sosul vânătoresc, ciorba de peşte sau de miel în oală de pământ. Orchestra de muzica populară a Centrului Cultural a oraşului Deta, împreună cu interpreţii vocali Cristian Gagea, Alina Vinţan şi Andreea Pascotă au destins atmosfera cu cântece populare şi de petrecere, care au fost apreciate din plin de cei prezenţi. Centrul Cultural Deta a prezentat şi un mic program artistic, în care au evoluat Ansamblul de dansuri populare româneşti – tineret, Ansamblul de dansuri populare sârbeşti – tineret, Ansamblul de dansuri populare maghiare şi Ansamblul de dansuri tradiţionale germane, fiecare cu suite de dansuri specifice etniei aparţinătoare. Pentru munca depusă și pentru rezultatele culinare deosebite, juriul internațional, în frunte cu primarul Petru Roman, a acordat locul I tuturor echipelor participante, înmânâdu-le o cupă şi o diplomă. (Ovidiu Ivancea - directorul Centrului Cultural Deta)

Excursie pe Semeringul Bănăţean, cea mai spectaculoasă cale ferată din România

Asociaţia Seniorilor din Deta a organizat cea de-a doua excursie din 2016 în zilele de 13,15, 20, 22 şi 27 septembrie, pe traseul Deta-Oraviţa-Anina-Bocşa-Deta. La Oraviţa, primul obiectiv turistic vizitat a fost Teatrul „Mihai Eminescu”, primul teatru din România, construit în anul 1817 după proiectele arhitectului Ion Niuni. Totodată, Teatrul din Oravița este prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă. Interioarele, o copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena, au fost decorate după proiectele arhitectului vienez Ieronimus Platzger. În 1868, în Oravița a avut o reprezentație și trupa Pascaly din care făcea parte sufleurul, poetul Mihai Eminescu. În amintirea acelui moment, teatrul poarta numele marelui poet român.

După vizitarea edificiului cultural, seniorii și-au continuat călătoria cu trenul de la Oraviţa la Anina pe calea ferată supranumită „Semeringul Bănăţean”, datorită asemănării cu spectaculoasa cale ferată „Semmering” din Austria. Aceasta a fost prima cale ferată montană din România, dată în folosință în data de 25 noiembrie 1863, rolul ei principal fiind acela de a facilita transportul cărbunelui între localitățile Anina și Oravița, puternice centre industriale în acea perioadă. Calea ferată Anina-Oravița, care îmbină puterea omului cu forța magnifică a naturii, are o lungime de 33 km și cuprinde 14 tuneluri, care însumează un total de 2084 m. Pot fi admirate 10 viaducte peste văi prăpăstioase, arbori care își revarsă crengile până la ferestrele trenului, dealuri care se unduiesc parcă până spre infinit, stânci abrupte care fac loc trufașe traseului montan și pe care se preling urmele reci ale amintirilor vechi de 150 de ani.

Toți seniorii au fost impresionaţi de peisajul mirific în cele 2 ore cât a durat călătoria. Din gara Anina, cu autobuzul, s-a urcat la pensiunea Mărghitaş unde s-a făcut o binemeritată pauză pentru prânz, vizitându-se apoi Muzeul de locomotive din Municipiul Reşiţa şi Mânăstirea Sfântul Ilie din oraşul Bocşa. Seara, seniorii din Deta au ajuns acasă istoviţi după o zi plină, dar bucuroşi pentru tot ceea ce au vizitat.Doresc să mulţumesc primarului Roman Petru şi Consiliului Local al oraşului Deta pentru sprijinul acordat şi tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei acţiuni reușite a asociaţiei noastre. (Preşedinte A.S.D Alexandru Voiculescu)

Editorial petru Roman

Ambasadorii orașului

Putem spune fără teama de a greși că Deta are un puternic corp diplomatic. Sigur, nu este vorba de ambasadori de la Ministerul de Externe ci de ambasadorii culturali care ne reprezintă cu cinste peste tot pe unde merg. Am ajuns în ultimii ani să avem o viață culturală foarte bogată și variată. Cu toții ne-am bucurat și ne bucurăm de evenimentele culturale din oraș și mai ales de faptul că tot mai multe dintre acestea sunt susținute de membri ai comunității noastre. Oamenii care fac cultură în Deta au ajuns să fie cunoscuți peste hotare și acest lucru este o mândrie pentru noi toți. De aceea vom continua să îi sprijinim așa cum am făcut-o și până acum pentru că astfel, valorile, cultura, tradițiile și obiceiurile noastre vor trece dincolo de hotarele orașului și chiar dincolo de granițele țării. Pentru mine este o onoare să le mulțumesc din suflet pentru tot ceea ce fac, să le urez putere de muncă în continuare și să meargă tot mai departe pe acest drum al „diplomației culturale”. 

Ansamblul Sveti Nikola, ambasador internațional al orașului Deta

Încă de la înfiinţare, Ansamblul Sveti Nikola din Deta a avut ca obiectiv promovarea oraşului Deta şi a patrimoniului folcloric sârbesc. Cu multă muncă şi pasiune, membrii ansamblului aduc de fiecare dată bucurie în sufletul oamenilor care îi urmăresc, dovadă fiind numeroasele participări la spectacole şi evenimente.

În luna august, Ansamblul Sveti Nikola a fost invitat la Festivalul Proetnica de la Sighişoara, cel mai mare festival multicultural din țară, la care au participat toate cele 22 de etnii care convieţuiesc în România. Artiștii din ansamblul nostru au fost considerați cei mai potriviți reprezentanți ai etniei sârbe din România, cu această ocazie promovând orașul nostru ca pe o localitate multiculturală, propice dezvoltării culturale. Ansamblul a urcat pe scena Festivalului Proetnica de 4 ori, cu 3 coregrafii: din zona Srem a Serbiei, din zona Banat şi din zona centrala a Serbiei. A participat de asemenea la 2 defilări ale portului popular prin centrul Cetăţii Medievale din Sighişoara, precum şi la diverse worksop-uri unde a avut ocazia să intereacționeze direct cu spectatorii și să îi învețe dansuri precum „moravac”, „malo kolo” sau „kukunjica”. Această experienţă a însemnat mult pentru ansamblu deoarece turişti din întreaga lume - India, Spania, Germania, Olanda – s-au arătat extrem de interesaţi de coregrafia prezentată, de costumele şi de podoabele pe care le-au purtat artiștii noștri. Paşii executaţi, dansurile şi energia pe care au transmis-o pe scenă, au fost pe placul publicului, astfel că membrii ansamblului au fost întâmpinaţi cu respect şi apreciere pentru activitatea pe care o desfăşoară. Participarea la festival s-a reflectat și în massmedia de specialitate, Ansamblul Sveti Nikola din Deta având o intervenție televizată în cadrul emisiunii „Conviețuiri” și o participare cu succes la emisiunea radio „Antena Satelor” cu Simona Lazăr.

Tot Ansamblul Sveti Nikola a fost invitat să reprezinte orașul nostru la „Toamna Cugireană”, un eveniment cultural care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, în Cugir, judeţul Alba. Şi de această dată, membrii ansamblului au reuşit să cucerească publicul cu coregrafiile din repertoriu, reușind să insufle energie și voie bună. Ansamblul a participat la parada portului popular care s-a desfăşurat pe o lungime de 2 km, iar în faţa pieţei şi a primăriei oraşului, artiștii noștri au dansat o coregrafie din zona Srem a Serbiei, semnată de cunoscutul coregraf sârb Milorad Lonic. Toate cele 12 ansambluri invitate la „Toamna Cugireană” au fost întâmpinate de primarul oraşului, însă grupul Sveti Nikola a avut un loc special în inimile organizatorilor deoarecea a fost singurul ansamblu reprezentat al unei etnii, iar publicul din Cugir a făcut cunoştinţă pentru prima dată cu dansul, cântecul, portul şi tradiţiile poporului sârbesc.

Sighișoara și Cugir sunt doar două dintre localitățile în care Ansamblul Sveti Nikola a purtat cu mândrie numele oraşului Deta, lista evenimentelor fiind mult mai impresionantă: Spectacolul folcloric din cadrul Campionatului de Volei de la Soca, Ruga la Breştea, Maratonul Folclorului Sârbesc în Parcul Rozelor din Timişoarași Ziua Agricultorului la Cenei.

Doresc să mulţumesc fiecărui membru al ansamblului pentru munca şi timpul liber dedicat activităţii artistice și cultuale. Știu că pun suflet la repetiții și în prestațiile lor, de aceea le mulţumesc şi eu din suflet pentru talentul şi felul în care promovează oraşul nostru și folclorul sârbesc! Mulţumesc totodată tuturor celor care ne apreciază şi ne susţin munca, datorită cărora reuşim să evoluăm şi să transmitem mai departe valorile culturale al oraşului nostru. (Diana Tătăruşanu)

SPECTACOL FOLCLORIC LA HAIDUCITA, SERBIA

La începutul lunii octombrie, Centrul Cultural al oraşului Deta a răspuns invitaţiei făcute de Primăria Plandişte şi s-a deplasat cu două ansambluri de dansuri în satul Haiducita din Serbia. În cadrul unei seri culturale cu dansuri şi muzică populară, Ansamblul de dansuri populare româneşti – seniori, a deschis programul artistic cu două suite de dansuri populare româneşti din zona câmpiei banatice, coregrafia şi punerea în scenă fiind realizate de instructorul Cătălin Voicu. Ansamblul de dansuri populare sârbeşti - tineret a prezentat o coregrafie specifică zonei centrale a Serbiei, coregrafia fiind realizată de Diana Tătăruşanu. Primarul Petru Roman, prezent la eveniment, a stat alături celor două ansambluri, susținându-i și felicitând membrii acestora după prestaţiile artistice.

Chiar dacă mă repet, voi continua să scot in evidenţă sprijinul conducerii Primăriei oraşului Deta deoarece acesta este esențial pentru funcționarea Centrului Cultural și pentru activitatea ansamblurilor folclorice din oraș. (Ovidiu Ivancea - directorul Centrului Cultural Deta)

FESTIVALUL TOBOŞARILOR DIN COKA-SERBIA

La invitația administrației locale din Coka, la începutul acestei luni, Centrul Cultural din Deta a trimis un concurent care să reprezinte orașul nostru la Festivalul Internațional al Toboşarilor ,,DAJE SE NA ZNANJE. Localitatea Coka din Serbia este înfrățită cu Deta, de-a lungul anilor existând multe programe comune, fie ele culturale sau sportive. Pentru locuitorii comunei Coka, Festivalul Toboșarilor este unul dintre cele mai semnificative evenimente deoarece are ca obiectiv păstrarea tradiţiei conform căreia Primăria făcea orice anunţ mai important cu ajutorul unui toboşar. Ospitalitatea gazdelor, spectacolul folcloric şi evoluţia fiecărui toboşar au făcut posibilă o seară multiculturală deosebită în cadrul căreia fiecare invitat s-a simțit apreciat. (Ovidiu Ivancea – directorul Centrului Cultural Deta)

Deta reprezentată la Zilele Românilor Din Glogoni

Centrul Cultural al oraşului Deta a participat, al treilea an consecutiv, la una dintre cele mai importante sărbători ale românilor din Serbia. Ansamblurile de dansuri populare româneşti tineret şi seniori, împreună cu Orchestra de muzică populară a Centrului Cultural au susținut un program artistic structurat în două părţi, spre încântarea publicului dornic să-i vadă cât mai mult pe scena. În prima parte a programului, seniorii au prezentat dansul tradiţional de câmpie, iar după o deschidere cu o suită de orchestră, îndrăgita interpretă vocală Larisa Murariu a interpretat câteva melodii populare din folclorul bănăţean. În cea de-a doua parte, tinerii au prezentat brâie de băieţi din Muntenia, hora de fete şi o suită de dansuri populare din zona de munte a Banatului cu care au atras aplauze îndelungi din partea tuturor celor prezenţi. În încheiere, cunoscutul interpret de muzică populară Cristian Gagea, a delectat spectatorii cu melodii din folclorul bănăţean. (Ovidiu Ivancea – directorul Centrului Cultural Deta)

CORUL MIXT LA DUDEŞTII NOI

Corul Mixt al Centrului Cultural al oraşului Deta a participat în data de 9 octombrie la Festivalul Coral „Rapsodiile Neamului”, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat în comuna Dudeştii Noi din județul Timiș. Alături de alte 11 formaţii corale şi trei grupuri vocale, Corul Mixt, sub directa îndrumare a profesorului Dan Oroşan, a interpretat două prelucrări corale pe trei voci. Prima melodie adusă în atenția publicului a fost piesa religioasă „Pentru Tine, Doamne” de Chiril Popescu, iar cea de-a doua a fost lucrarea inspirată din folclorul românesc bănăţean „Nu mă călca, mândro, pe picior” de Nicolae Ursu. Ambele piese, atent pregătite în zecile de ore petrecute la repetiţii, au făcut ca glasul Detei să fie cunoscut şi admirat de toți cei prezenți la eveniment. (Ovidiu Ivancea – directorul Centrului Cultural al oraşului Deta)

ACASĂ LA VLAHUȚĂ, ÎN DULCEA BUCOVINĂ

După ce ne-am regăsit liniştea sufletească în locurile binecuvântate ale Bucovinei noastre dragi, am poposit la casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia, aflată la doar 200 metri de mânăstire, chiar sub poala pădurii. Am admirat pridvorul spaţios, locul sacru unde scriitorul a aşternut volumul de reportaje ROMÂNIA PITOREASCĂ şi unde au avut loc adevărate cenacluri literare la care au participat cei mai buni prieteni ai săi: Caragiale, Delavrancea, Haşdeu și Slavici, alături de pictorul Grigorescu care a pictat și mânăstirea .

La casa memorială, cel mai impresionat am fost de scrisoarea lui către fiica sa Margareta, pe care vreau să v-o transmit dumneavoastră cititorilor, considerând că aceasta cuprinde cele mai minunate sfaturi pe care le-am primit încă din tinereţea mea. (Endre Libuş)

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă pentru fiica sa Margareta

Să trăieşti Mimilica dragă, să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fii fericită! Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi nu pot fi iubiţi şi al doilea... al doilea, de! norocul şi celelalte pere mălăieţe, care se aseamănă cu el, vin de afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora, n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire, în tine răsare şi în tine înfloreşte şi leagă rod când ţi-ai pregătit sufletul pentru El. Şi pregătirea aceasta e operă de fiecare clipă. Când pierzi răbdarea împrăştii tot ce ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la capăt. De aceea vezi atât de puţini oameni fericiţi... Atâția câți merită.

A, dacă nu ne-am iubi pe noi fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit, sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte, dacă în sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu nepătimire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi, partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptura. Se ştie că durerea este un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd că ai început să ştii şi asta. Doamne, ce bine-mi pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi vină.

Aşa, Mimilica dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreapta cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta: “Să nu faci o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti”. Nu e triumf pe lume, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată. Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi trăit cincizeci de ani ai să o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu să o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi! Te îmbrăţişez cu drag, A. Vlahuţă

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

• MERCIOIU TOMA-CĂLIN şi MAGDA FLORENTINA-LOREDANA, căsătoriţi la data de 17.09.2016
• ALMASI ZOLTAN şi CRISTEA ALINA-STELA, căsătoriţi la data de 24.09.2016
• BÎLC CIPRIAN-IOAN şi KANALAS GABRIELA ROXANA, căsătoriţi la data de 2.10.2016
• ENĂCHESCU PAVEL-ALEXANDRU şi SCHNEIDER BEATRICE, căsătoriţi la data de 8.10.2016
• POPTEAN NICOLAE-GABRIEL şi STEFOI EMANUELA-MARIA, căsătoriţi la data de 15.10.2016

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

• Andreaş Aniţa - 84 ani, decedată la data de 6 septembrie 2016
• Hentz Ecatarina - 87 ani, decedată la data de 17 septembrie 2016
• Bahrim Vasile - 80 ani, decedat la data de 22 septembrie 2016
• Tatarici Maria -74 ani, decedată la data de 24 septembrie 2016
• Sturz Ionică - 49 ani, decedat la data de 1 octombrie 2016
• Presăcan Alexandru -70 ani, decedat la data de 10 octombrie 2016
• Tamasi Irma - 85 ani, decedată la data de 11 octombrie 2016
• Bandu Teofil - 75 ani, decedat la data de 11 octombrie 2016

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!