Cupa oraşului Deta la tenis de masă, ediţia 2018




În acest an, Cupa oraşului Deta la tenis de masă a avut loc la mijlocul lunii martie și a atras public dornic de spectacol sportiv dar și competitori la standarde înalte. Organizată de Consiliul local Deta - Comisia pentru protecţie socială, sănătate, învăţământ, cultură şi sport şi Primăria Deta, competiția a avut loc în Sala de Sport a orașului și s-a desfășurat pe trei categorii: copii, iniţiaţi şi amatori. S-a jucat tenis de masă de calitate, iar câștigătorii au fost răsplătiţi cu diplome, cupe, medalii şi palete de tenis. Participanţii care nu au prins podiumul au primit ca premiu de consolare câte o paletă de tenis. Mulţumim întregii echipe implicate în buna desfășurare a competiției, în special d-lui dr. Peiov Petru, contribuția sa asigurând calitatea și succesul competiției. (Adina-Maria Mateescu)
Categoria iniţiaţi: Premiul I : SHEHABI AMER
                              Premiul II: IGNUŢA SEBASTIAN
                              Premiul III: BRĂTIANU ADRIAN

Categoria amatori: Premiul I : PURTAN ADRIAN
                                Premiul II: DOBROVOLKI SANDU
                                                   LAŢCU ILIE
                                Premiul III: NEBOIŞA IORDAC
                                                    LAŢCU ADRIAN
Categoria copii:      Premiul I : PLUŞTEA RAUL

LADA CU ZESTRE 2018


Cea de-a XII-a ediție a Festivalului – Concurs ”Lada cu Zestre” a adus un suflu nou și un spirit de competiție aprins în ceea ce privește folclorul timișean. Peste 1500 de artiști au fost prezenți anul acesta la competiție, 63 de localități din județul Timiș și-au trimis cei mai de seamă reprezentanți să lupte pentru marele premiu, au avut loc 7 spectacole, artiștii bucurând publicul cu 42 de ore de spectacol folcloric. Anul acesta festivalul a avut o singură etapă de jurizare în cele şapte localităţi gazdă şi a fost structurat în doua categorii: Laureaţi şi Zestrea Timişului.

Centrul Cultural al oraşului Deta a concurat la categoria Laureaţi, spectacolul concurs fiind prezentat în localitatea Giarmata Vii. Toate formaţiile artistice aflate sub egida instituţiei de cultură din Deta şi-au adus aportul pentru promovarea culturală a oraşului, dansul şi cântecul fiind la loc de cinste. În urma punctajului obţinut, Centrul Cultural Deta s-a clasificat pe locul al doilea din categoria la care a participat, premiile pe secţiuni fiind următoarele:









A.   COREGRAFIE
1. Ansambluri de dansuri ale etniilor:
a)Ansamblul de cântece şi dansuri sârbeşti – Premiul I
b)Dans mixt, ansamblul de dansuri populare sârbeşti – Premiul II
c)Ansamblul de dansuri populare maghiare – Premiul II
d)Ansamblul de dansuri populare sârbeşti 8-14 ani – Premiul III
e)Ansamblul de dansuri populare germane, peste 14 ani – Premiul III
f)Ansamblul de dansuri populare germane, 8-14 ani – Menţiune
            2. Ansamblu pe generatii:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            3. Dansuri de fete:
a)Ansamblul de dansuri populare româneşti – Menţiune
            4. Dans mixt peste 14 ani:
a)Ansamblul de dansuri populare romaneşti tineret – Menţiune
b)Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori – Menţiune
   
B. MUZICALA
            1. Coruri:
a)Corul mixt românesc – Premiul II
            2. Coruri- etnia maghiară:
a)Corul mixt maghiar – Premiul I
            3. Solişti instrumentişti etnia sârbă 13-18 ani:
a)Deian Giurgev – armonică sârbească – Premiul I
            4. Solişti vocali etnia germană 13-18 ani:
a)Astrid Şămanţu – Premiul I





  
C. POEZIE DIALECTALĂ, TEATRU
            1. Teatru popular:
a)Etnia maghiară – Menţiune
  
D. GASTRONOMIE
            1. Cel mai competitiv oraş sau comună în domeniul gatronomic:
a) Centrul Cultural Deta –Premiul III
b) Centrul Cultural Deta – Premiul special - ,,crumpi în cipsie cu carnaţi şi colac,,
Îi felicit pe toţi cei care au reprezentat cu cinste şi mândrie oraşul Deta, pe toţi cei care s-au implicat şi si-au contribuit la obţinerea acestor minunate rezultate. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

RUGA BĂNĂŢEANĂ OPATIŢA



Sărbătorile Pascale aduc multă bucurie în sufletele creştinilor în special acolo unde bisericile sărbătoresc hramul odată cu Învierea Domnului. Hramul Bisericii Ortodoxe Româneşti din localitatea Opatiţa este în cea de-a doua zi de Paşte, ocazie cu care se organizează mult așteptata Rugă a Satului.

Și în acest an, Primăria oraşului Deta, Consiliul Local şi Centrul Cultural al oraşului Deta au contribuit semnificativ la reușita evenimentului, aprecierile venite din partea publicului participant fiind cea mai frumoasă motivație. De la ediție la ediție, calitatea evenimentului a crescut, au fost invitate formații de excepție, interpreții vocali i-au mulțumit și pe cei mai exigenți petrecăreți. În 2018, cunoscutele artiste Alina Trăstău şi Ramona Calean, acompaniate de o orchestra de nota 10, au adus cântecul bănăţean la Opatița oferindu-le tuturor celor prezenți o seara de neuitat. Punctul culminant al Rugii a venit din partea invitatei speciale, doamna profesor Carmen Popovici, cunoscător şi promotor al folclorului bănăţean autentic, care a oferit un recital de zile mari publicului avid de muzică bună. (Ovidiu Ivancea – director, Centrul Cultural al oraşului Deta)

EXERCIŢII DE ALARMARE PUBLICĂ


Conform Ordinului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 21856  din data de 24.07.2017, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar 10.00 – 11.00, se desfăşoară exerciţii de verificare a sirenelor de alarmare publică existente la nivel național. Scenariul vizează manifestarea tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă/protecţie civilă (inclusiv pericolul atacului din aer) care impun alarmarea populaţiei. Scopul este antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, pregătirea populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare şi verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică.        

SEMNIFICAŢIA SEMNALELOR DE ALARMARE:

      -ALARMĂ AERIANĂ –pentru începere exerciţiu
15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele.

      -ALARMĂ LA DEZASTRE –pentru începere exerciţiu
5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.

      -PREALARMĂ AERIANĂ –pentru începere exerciţiu
3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.

      -ÎNCETAREA ALARMEI  -pentru terminare exerciţiu
sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:



-GHEORGHE BOGDAN-ALEXANDRU  şi  RAICOV ADELINE-CARMEN -24.03.2018
-ANDRONE ADRIAN şi  STRAIN CORNELIA -11.04.2018
-BRĂDEAN PAUL şi NICA RAHELA-13.04.2018
-RACIOV ERWIN şi RACIOV GEORGETA-FLORENTINA-14.04.2018

Dumnezeu să-i odihnească în pace!


-         COCORA  ELISABETA,  decedată  la data de 16.03.2018 -67 ani
-         CĂTĂRĂU  MARIA,  decedată  la data de 18.03.2018-80 ani
-         TASI  IOAN, decedat  la data de 18.03.2018- 66 ani
-         TARAN  RADOVAN, decedat la data de 24.03.2018-87 ani
-         DIDU  IOANA, decedată la data de 29.03.2018-82 ani
-         GARTNER  ANA, decedată la data de 29.03.2018-73 ani
-         PAPARIGA  DUMITRU, decedat la data de 31.03.2018-88 ani
-         RUSU  ANA, decedată la data de 31.03.2018-77 ani
-         LISZKAI  IOANA, decedată la data de 02.04.2018-91 ani
-         ORT  ANA, decedată la data de 03.04.2018-93 ani
-         POP ANDREI-ILIE, decedat la data de 04.04.2018-68 ani
-         CORENI  ANA, decedată la data de 06.04.2018-88 ani

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Deta Super Rally & Kart 2018


Deta a fost gazda celei de-a doua etape a Campionatului Județean de Automobilism în data de 14 aprilie 2018. Concurenții înscriși în concurs au oferit un adevărat spectacol pe patru roți, în cadrul celor trei secțiuni la care au participat: Raliu, Karting și Kids Karting. La secțiunea Raliu au avut loc 6 probe speciale, două dintre ele fiind desfășurate în centrul Orașului, două pe strada Anton Kratzer, o probă pe Aleea Revoluției, iar o probă din cadrul celei de-a doua etape a avut loc în comuna Denta. Publicul captivat de performanțele prezentate a fost o gazdă excelentă susținând deopotrivă concurenții, fie că aveau șanse la podiu sau nu. Aplauze și aprecieri din partea publicului au venit și pentru participanții la secțiunea Karting și Karting Kids, care au dovedit că reprezintă viitorul promițător al automobilismului din județul Timiș și din România. În cadrul aceluiași eveniment a avut loc și drift show-ul cu două manșe de concurs și două manșe de show. Reprezentantul orașului Deta la Campionatul Județean de Automobilism a fost Konig Edmundo în vârstă de 8 ani, datorită numeroaselor premii și succese obținute fiind considerat cel mai bun kartist județean al momentului. În etapa desfășurată la Deta, locuitorii orașului nostru au avut cu ce se mândri, Edmundo oferind un spectacol de karting de excepție atât în concurs cât și demonstrativ, obținând încă un trofeu în colecția prețioasă de cupe și medalii. (Diana Tătăruşanu)

Clasament:

Raliu
Clasa 1 (până la 1600 cmc)
știgător Giurișici Marin – Vlădușel Bogdan
Clasa 2 (1600-2000 cmc)
știgător: Onuț Robert – Onuț Narcis

Karting
știgător: Konig Edmundo, Deta

Karting Kids
știgător: Mureșan Mihai

SAN PIETRO IN VINCOLI


La moartea împăratului Nero, survenită în anul 68, succesorii romani au distrus faimosul palat DOMUS AUREA de pe colina Esquilina, iar înlocul lui, în secolul al V-lea, împărăteasa Eudoxia, soţia lui Valentin al III-lea, a cerut ridicarea măreței biserici SAN PIETRO IN VINCOLI (Sfântul Petru în lanţuri). Dacă aveți oportunitatea să vizitați capodoperele din oraşul Roma, după ce pătrundeți misterele Colosseumului, Pantheonului, Forului Roman, Columnei lui Traian şi Lupoaicei cu Romulus şi Remus, v-aş invita negreșit în biserica atât de dragă mie de pe colina romană. Ea a fost construită de împărăteasă pentru a adăposti lanţurile cu care a fost legat Sfântul Petru când a fost închis la Ierusalim şi mai apoi la Roma, lanțuri care s-au unit în mod miraculos. După o altă variantă, acestea ar fi lanţurile cu care Sfântul Petru a fost legat la Carcera Mamertina din Roma.
Împărăteasa Eudoxia a depus unul dintre lanţuri într-o bisericî din Constantinopol, iar pe celălalt l-a dat fiicei sale din Roma, care l-a predat Papei Leon I, să îl depună în biserica San Pietro in Vincoli . Câţiva ani mai târziu a fost adusă la Roma şi cealaltă bucată de lanţ, iar aici miracolul unirii lanţurilor s-a produs. Lanţurile sunt păstrate până astăzi în tabernacol din bronz aurit şi fac ca acest loc să fie un loc de pelerinaj . Sunt convins că aceste lanţuri care au luat putere tămăduitoare de la apostolul nostru vindecă sufletele şi le unesc, transformându-ne în oameni mai buni, respectuoşi, empatici şi mai înţelegători unii cu alţii .

În imediata vecinătate a altarului principal al sicristie,i în transeptul drept al bisericii, descoperim monumentul funerar al Papei Iuliu al II-lea. În anul 1504, Papa Iuliu al II- lea i-a oferit genialului sculptor Michelangelo Bonarotti comanda unui monument funerar în această biserică, în care el slujise ca şi cardinal. Momentul este un asamblu arhitectural cu doua etaje. La primul nivel, în mijloc, tronează Moise având de o parte şi de altă parte pe Rasela şi pe Lia, simbolizând viaţa contemplativă şi viaţa activă, iar la nivelul superior ne întâmpină Papa Iuliu al II-lea într-o poziţie nu prea reuşită, sprijinit într-un cot ( opera lui Montelupo). Deasupra papei, într-o nişă. este Madona cu pruncul, iar de o parte şi cealaltă a ei, între pilaştri, statuia unui profet şi a unei sibile,
Moise în centrul ansamblului arhitectural, viguros, într-o tensiune reţinută, vibrând de mânie şi pasiune, cu piciorul stâng puţin retras, este pe punctul de a se ridica indignat de idolatria evreilor săi pe care i-a găsit închinându-se viţelului de aur (Vechiul testament - Iesirea 32) atunci când a coborât de pe munte cu tablele legilor pe care le tine în braţul stâng. Privindu-l, ne minunăm, dar totodată conştientizăm că prin limbajul artei sculpturale avem în faţa o SINTEZA A SENTIMENTELOR UMANE ŞI DIVINE.
Alaturi de Moise, Lia şi Rasela făurite tot de marele artist, au fost inspirate din versetele lui Dante din poemul Purgatoriul. Dacă Rasela, cu viaţa contemplativă, în veşminte monahale, cu mâinile împreunate cu privirea înspre cer, aspiră spre eternitate, Lia este încarnarea vieţii active cu trupul plin al belşugului, ne priveşte cu o blândeţe pe care i-a dat-o satisfacţia împlinirilor sale, purtând parcă un dialog despre viaţa şi moarte spunând: „Viaţă! Tu eşti atât de frumoasă dacă TE trăim cum ne-a spus Creatorul şi ne eşti răpită de cruda şi nemiloasa moarte. Dar spre dezamăgirea morţii, de fapt ea ne îndreptă spre viaţa veşnică dăruită tot de bunul Dumnezeu”. (
Endre Libuş)

Campioni cu care ne mândrim



Orașul nostru are din nou un prilej de mare bucurie. Doi reprezentanți ai clubului CSO Deta au obținut rezultate excelente în concursuri și au ajuns să reprezinte județul Timiș la competiții naționale. Secția de atletism a clubului în care activează cei doi sportivi a reușit într-un timp foarte scurt să obțină rezultate foarte bune. În cadrul secției activează 9 atleți dintre care doi, Camelia Carabas, 12 ani și Filip Ursu, s-au evidențiat câștigând recent crosul județului Timiș, ajungând astfel să reprezinte județul la Crosul național care se va organiza la Botoșani. 
 Performanța atletei Camelia Carabas este remarcabilă având în vedere vârsta de doar 12 ani a micuței noastre campioane. Ea s-a remarcat deja la probele de 800, 1500 și 3000 de metri promițând rezultate frumoase în anii care vor veni. Colegul ei de echipă, Filip Ursu, este deja un tânăr atlet cu experiență și este un bun exemplu atât pentru Camelia cât și pentru ceilalți colegi din cadrul secției de atletism a clubului ASO Deta condusă de antrenorul prof. Eugen Cornel Iovan, cel care a reușit să descopere și să valorifice aceste talente. “Mă bucur să văd că munca noastră de roade. Am reușit într-un timp foarte scurt să obținem rezultate de excepție cu acești copii talentați. Este încurajator pentru noi, cei care muncim în conducerea clubului sportiv, dar, în același timp este și o mare responsabilitate pentru că de acum încolo nu putem decât să ridicăm ștacheta mai sus. Îi felicit pe toți sportivii care activează în cadrul clubului și le mulțumesc din suflet celor care m-au ajutat ca într-un timp foarte scurt să fac din acest club sportiv un prilej de mândrie pentru orașul nostru”, a spus Călin Roman, președintele Clubului ASO Deta. 

Editorial Petru Roman


Speranțe pentru viitor
 
 De fiecare dată când văd că munca și efortul sunt răsplătite nu pot decât să mă bucur. Iar când această răsplată vine pentru copii sau tineri, bucuria este de două ori mai mare. Sportul din orașul nostru ne dă iată tot mai multe motive să fim mândri. Cele mai recente exemple în acest sens sunt cei doi sportivi de la ASO Deta care au câștigat premii remarcabile la atletism, Camelia Carabas și Filip Ursu. Cei doi ne vor reprezenta la nivel național și sunt sigur că se vor întoarce acasă cu premii și multe laude. Vreau să îi felicit și pe această cale pe cei doi dar și pe colegii colegii lor din cadrul clubului deoarece împreună formează o echipă valoroasă. Acum a fost rândul celor doi să câștige trofee dar sunt convins că vom mai avea și alți tineri care se vor remarca în perioada următoare. Mi-aș dori ca munca și efortul depuse la clubul sportiv ASO să fie un exemplu pentru noi toți. Avem de învățat din acest exemplu de muncă și performanță și e nemaipomenit că tinerii din orașul nostru se îndreaptă tot mai mult către sport, către fair-play, performanță și rezultate. 

O MIE DE ARBORI PLANTAȚI ÎN PARCUL ORAŞULUI



În ultima zi a lunii martie, Primăria orașului Deta a organizat o acţiune de plantare a 1.000 de puieţi de stejar roşu şi nuc negru în sudul parcului oraşului, zonă serios afectată de furtuna din septembrie 2017. Mulţumim oamenilor inimoşi care au participat la această acţiune şi care sub coordonarea de specialitate a d-lui Boariu Angelu, inginer silvic, au contribuit la regenerarea parcului oraşului, o oază de verdeaţă şi recreere cu care puţine localităţi din ţară se pot mândri.

Jocuri în zăpadă, patru probe pline de voioșie pentru copiii din Deta






Iarna este anotimpul care strânge laolată cei mai mulți copii aducând în sufletele lor multă bucurie și poftă de joacă. În acest an, zăpada, garanția distracției copiilor, s-a lăsat așteptată și a sosit atunci când nu mai era nicio speranță, sub forma unei adevărate invazii de fulgi pufoși care a pus stăpânire pe toate străzile orașului Deta. Iar pentru că prima zăpadă este întotdeauna un moment de sărbătoare, Primăria Orașului Deta a cinstit-o cum se cuvine organizând „Jocuri în zăpadă” în colaborare cu Liceul Tehnologic Sf Nicolae Deta .


Vineri, în a doua zi a lunii martie, Parcul orașului a găzduit toți copiii dornici să se întreacă în zăpadă. La scurt timp după ora 13, când a fost stabilită întâlnirea, Sala Multifuncțională a orașului Deta a fost plină de elevi și preșcolari jucăuși și nerăbdători să se joace în zăpadă. După ce au fost prezentate regulile jocurilor și copiii s-au împărțit în cele două echipe, „Războinicii” și „Pisicile sălbatice”, a sosit clipa mult așteptată: năvala în zăpadă. Îmbrăcați cu haine groase, căciuli și mănuși călduroase, mânați de entuziasmul întâlnirii cu zăpada, tinerii au ignorat frigul de afară, pe fețele lor văzându-se doar o bucurie imensă și roșeața din obraji. În cadrul întâlnirii din zăpadă au avut loc patru jocuri pe echipe care au stârnit deopotrivă interesul copiilor și al adulților care i-au însoțit. Proba “Aruncatul la țintă cu bulgări” a fost câștigată de echipa “Războinicii”, la fel ca și “Trasul frânghiei”, jocul care a stârnit cea mai mare distracție. Înaintea următoarelor două jocuri, participanții au făcut o pauză și au fost răsplătiți pentru efortul lor cu biscuiți crocanți și un ceai cald, gustare pregătită de către Primărie. La cel de-al treilea joc, “Cel mai frumos om de zăpadă”, a participat și cea mai tânără concurentă, micuța Konig Igrid în vârstă de numai 4 ani, care, aflându-se la primul ei om de zăpadă a fost declarată câștigătoarea jocului. Iar pentru că cei doi oameni de zăpadă uriași formați în timpul jocului au avut capul descoperit, fiecare membru din cele două echipe a avut sarcina de a încerca să le pună o pălărie ... de la distanță. S-a dovedit a fi cea mai grea dintre probe astfel că jocul s-a încheiat cu scorul de 0-0. Bucuria nețărmuită a copiilor, entuziasmul și voioșia acestora sau făcut ca acest eveniment să fie un real success, „pictând” totodată un tabolu precum cel din Iarna pe ulița…. lui Coșbuc.

Editorial Petru Roman

Sărbători Luminate
Iată am ajuns din nou în preajma unei mari sărbători a lumii creștine. Sfintele Sărbători Pascale sunt și în acest an un bun prilej pentru a ne privi fiecare și de a ne trage sufletul după lunile agitate care au trecut peste noi. Este poate momentul să ne oprim câteva clipe din această agitație permanentă cu care ne confruntăm zi de zi și să ne gândim puțin la sufletele noastre. Să reflectăm la sacrificiul Domnului Nostru Isus Hristos și apoi să ne bucurăm la vestea Învierii Sale. Momentele de sărbătoare înseamnă și un bun prilej pentru revederea cu cei dragi, cu familia și apropiații dar și o binevenită odihnă în liniștea și pacea căminelor noastre. Chiar dacă în acest an Paștele Catolic este la distanță de o săptămână de cel Ortodox, vreau să urez locuitorilor orașului nostru, atât Catolici cât și Ortodoxi, Sărbători Luminate, cu prosperitate și bucurii, multă sănătate și clipe frumoase alături de cei dragi. Paște Fericit și Hristos a Înviat pentru toți locuitorii orașului Deta și ai satului Opatița.


Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”


Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.


În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)


Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.


În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.


Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat - Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.


Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!



Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică


„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.


„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.


„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.


Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă


Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!



Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

Atelier inedit de creație



La sfârşitul lunii februarie, doamnele din Deta interesate de meșteșugul confecționării de eșarfe, majoritatea cadre didactice din învăţământul preşcolar, au participat la un atelier organizat de Centrul cultural al oraşului Deta. De la tăiat, surfilat, până la stabilirea coloritului eșarfelor şi a formei finale de prezentare, doamnele au dovedit că au imaginație și mult talent. Propunerea Centrului cultural de a petrece o zi creativă, de socializare și relaxare, a fost apreciată de doamne, iar entuziasmul lor ne motivează să continuăm seria evenimentelor inedite la Deta. (Ovidiu Ivancea – Director Centrul cultural al oraşului Deta)

ÎMPREUNĂ ÎN GRĂDINA GHETSIMANI


Grădina Ghetsimani este unul dintre locurile sacre cele mai dragi pentru tradiția creștină. Faptul că și în prezent grădina este plină de măslini seculari, cu forme contorsionate de bătrânețe, a alimentat convingerea că aceștia sunt măslinii martori ai nopții lui Isus înainte de a fi prins de către soldații romani, arestat mai apoi și condamnat. În acest loc sfânt, Mântuitorul nostru S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Isus S-a rugat Tatălui ceresc nu numai pentru El, biruind prin rugăciune și deplină supunere față de Tatăl ceresc pe diavolul care-i punea înainte frica de moarte. Luând asupra Sa păcatul lumii, Isus poartă și întreaga neliniște existențială a lumii. Dramatismul acestei confruntări decisive, evidențiat nu numai de Sfintele Evanghelii, este subliniat și de sudoarea de sânge a Mântuitorului de care vorbește medicul și evanghelistul Luca referindu-se la acel fenomen fiziologic numit hemathidroză. Intrând în grădină, i-a lăsat pe ucenicii săi la intrare, luând cu Sine pe cei mai apropiați și iubiți de el: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan care fuseseră cândva martori ai slăvitei sale Schimbări la Față.
Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați și vă rugați și să nu cădeți ispitelor” a spus Mântuitorul, apoi a înaintat în grădină, s-a retras în sigurătatea lui și a căzut cu fața la pământ rugându-se „Ave Părinte, toate sunt Ție cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc eu ci ceea ce voiești Tu” (34-36). Nici cei mai apropiați apostoli nu înțelegeau întristarea lui atât de cuprinzătoare și nemăsurat de adâncă, nici taina „paharului” din Grădina Ghetsimani dată de Tată Fiului Său. „Paharul tuturor fărădelegilor săvârșite de către noi și al tuturor pedepselor pregătite nouă, care ar fi înecat întreaga lume dacă El însuși nu l-ar fi primit, nu l-ar fi ținut, nu l-ar fi băut până la fund. Toate aceste șuvoaie ale fărădelegii s-au unit pentru Isus în paharul întristărilor și al patimilor”(Sfântul Filaret). Sărbătorile Pascale ne aduc aminte că Mântuitorul nostru „a luat asupra-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. A fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre”(Is 53, 4-5). Pentru aceasta înțelegem că a fost prima sau poate cea mai însemnată pricină a întristării de moarte prin care a trecut Mântuitorul în Grădina Ghetsimani.


Sărbătorile pascale ne fac să înțelegem darul nemăsurat pe care ni l-a făcut Mântuitorul în momentul în care a băut paharul păcatelor noastre, ducându-și misiunea până la capăt pentru iertarea păcatelor noastre și oferindu-ne ,,viață fără de moarte” prin însuși Învierea lui. (Endre Libus)

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

- MARTA PATRICK şi CHIU MONICA - FLORENTINA – căsătoriţi în data de 17.02.2018
- GHERBNER DENIS şi HOCK CARINA-IASMINA - căsătoriţi în data de 15.03.2018


Dumnezeu să-i odihnească în pace

  • CRĂCIUN MĂRIE, decedată la data de 17.02.2018 -84 ani
  • PIŢ ANICA, decedată la data de 21.02.2018-67 ani
  • ECOB NICOLAE, decedat la data de 21.02.2018- 82 ani
  • VODYAREK ANA, decedată la data de 25.02.2018-76 ani
  • BARBU PAULA, decedată la data de 26.02.2018-67 ani
  • SZELES SIGISMUND, decedat la data de 01.03.2018-66 ani
  • LIGHEZAN NICOLAE, decedat la data de 04.03.2018-93 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Politicile fiscale naționale se simt și la Deta

Buget mai sărac decât anul trecut

Bugetul orașului Deta a fost aprobat în ședința Consiliului Local din data de 8 februarie. La întocmirea bugetului s-a ținut cont, ca în fiecare an, de prioritățile cetățenilor din orașul nostru. Din păcate nu se vor putea finanța toate proiectele pregătite pentru acest an și acest lucru se datorează, în principal, schimbărilor din zona politicilor fiscale naționale. Partidul aflat acum la guvernare a luat o serie de măsuri fiscale și bugetare care afectează direct bugetele localităților din țară iar Deta nu face excepție. Sunt afectate atât alocațiile de la bugetul central cât și sumele provenite din veniturile proprii ale administrației locale. De exemplu, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au redus aproape la jumătate față de anul trecut. Sumele defalcate din TVA scad cu aproape 25 de procente iar veniturile secțiunii de dezvoltare se reduc la aproape jumătate față de 2017.

La capitolul cheltuieli, administrația locală a fost nevoită să facă mai multe reduceri. Școlile și grădinițele rămân pe lista de priorități fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea orașului. Nu au fost neglijate nici bisercile sau spitalul chiar dacă sumele nu sunt mai mari decât în anul precedent.


Cu toate greutățile care au apărut în această ultimă perioadă, construcția bugetară a ținut cont de prioritățile orașului și au fost alocați bani pentru investiții, acordându-se o atenție specială continuării unor lucrări începute în anii precedenți. De exemplu, reabilitarea pieței agroalimentare din oraș și proiectul Aquatim au avut nevoie de mai mulți ani pentru că a fost vorba de proiecte mari. Astfel de proiecte importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studii, caiete de sarcini, licitații și execuție. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate să scurteze timpul care le este alocat, iar fiecare etapă înseamnă costuri și cheltuieli. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță cu alte cheltuieli și costuri. Investițiile în supravegherea video a orașului și realizarea drumul Calea Ghiladului – ITSAIA sunt doar două exemple de lucrări care s-ar fi putut finaliza mult mai repede dacă nu s-ar fi lovit de aceste piedici birocratice.

În ciuda tuturor provocărilor care au trebuit depășite, Primăria a reușit să demareze în anii trecuți o serie de proiecte importante unele fiind deja aproape de final. Pe lângă continuarea proiectelor mari începute, se vor deschide și altele noi printre care se numără și realizarea accesului la Parcul Industrial și amenajarea de străzi în Opatița. Nu au fost uitate nici asociațiile din oraș, cele mai importante proiecte din acest sector urmând se beneficieze de finanțare. Nu este prima oară când orașul nostru se confruntă cu dificultăți generate de politicile naționale și de fiecare dată s-au găsit soluții. Chiar dacă banii nu vor fi foarte mulți, lucrările importante din oraș vor fi finalizate și se vor căuta surse alternative de finanțare din fonduri europene în vederea demarării unor proiecte noi.

Avem deja o serie de proiecte depuse spre finanțare pe programul România-Ungaria împreună cu orașul Sânnicolau Mare și localitatea Morahalom din Ungaria pentru obținerea de informații și comunicații pentru orașe SMART. Un alt proiect este depus pe GAL și se referă la cea de-a doua etapă a modernizării pieței agroalimentare din Deta. Pe POR este depus un proiect pentru anveloparea de blocuri iar pe axa transfrontalieră România-Serbia, până la sfârșitul lunii martie, vor fi depuse 3 proiecte, unul cu localitatea Plandiște pentru modernizarea și dotarea spitalului din Deta, unul cu Vârșeț pentru amenajarea brațului vechi al canalului Bordeanca și unul cu Csoka în vederea calificării forței de muncă. De asemenea sunt pregătite pentru depunere încă două proiecte pe axa 13 POR, program care deocamdată este în dezbatere publică.   

Editorial Petru Roman

Descentralizare doar pe hârtie

Despre autonomia locală se discută de aproape 30 de ani în România și de fiecare dată răspunsul guvernanților este că „se va face”. Unii spun chiar că s-a făcut. Primarii însă, cei care administrează comunitățile locale, știu cel mai bine că tot ce s-a făcut este mai mult pe hârtie decât în realitate. În momentul în care construim bugetul și îl aducem în dezbaterea comunității vedem că de fapt nu există descentralizare și autonomie administrativă locală așa cum sunt acestea înțelese în întreaga Europă. Avem multe obligații atunci când trebuie să strângem bani dar când cerem înapoi acești bani pentru a-i cheltui pentru comunitatea în care s-au strâns nu mai primim mare lucru. În acest an, poate mai mult decât în anii precedenți acest lucru se simte destul de serios în construcția bugetului. Sumele sunt evident mai mici decât anul trecut iar partidul de guvernământ continuă să mintă și să explice cum creează ei bunăstare în România. Noi ne vom descurcă în 2018 și vom continua lucrările începute dar ne va fi tot mai greu să începem investiții noi. Ne vom concentra așa cum am făcut și până acum pe găsirea unor proiecte europene cu ajutorul cărora să mai finanțăm câteva proiecte locale astfel încât să resimțim cât mai puțin efectele acestor politici naționale dezastruoase.

„Înmormântarea Farșangului”, obicei popular maghiar de Lăsata Secului


De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo - Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

HAI SA DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ

24 Ianuarie, o zi cu importanţă deosebită în istoria neamului românesc, a fost sărbătorită şi în oraşul nostru aşa cum se cuvine. Centrul Cultural al oraşului Deta, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Sfântul Nicolae” a organizat un program artistic dedicat acestui moment marcant din devenirea statului român. În deschidere, a fost explicată importanţa datei de 24 ianuarie și au fost proiectate imagini cu evenimentele derulate în aceea perioada. Elevii au recitat poezii și au prezentat piesa „Moş Ion Roată şi Unirea” care a stârnit interesul celor prezenţi. Corul şcolii a interpretat câteva cântece pline de suflu patriotic, iar spectacolul s-a încheiat cu Hora Unirii. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)