Interviu cu primarul Petru Roman la doi ani de
mandat
La jumătatea
mandatului, primarul orașului Deta, Petru Roman face un bilanț al activității
sale în fruntea administrației locale. Rezultatele activității sale în calitate
de primar sunt vizibile și se poate spune că Deta a pornit pe un drum al
dezvoltării și modernizării.
Reporter: Domnule primar, orașul Deta s-a impus deja ca pol regional de
dezvoltare și este recunoscut ca exemplu de succes pentru ritmul său de
creștere. S-a mai investit în Deta în ultimii ani?
Petru Roman:
Nu cred în strategia de conservare administrativă a unui oraș și nu cred că
Deta rămâne aceeași localitate de-a lungul anilor. Am fost și rămân atent la
trendurile de dezvoltare urbană, desigur, corelate cu nevoile locuitorilor din
Deta. Ca primar, nu este în regulă să spui că ai bifat niște investiții și
gata, nu mai e mare lucru de făcut. De la an la an și de la mandat la mandat am
avut ca țintă creșterea continuă a calității vieții în Deta. Cred că am reușit
să păstrez parcursul ascendent al orașului, iar din 2016 am început să lucrăm
la reglajele fine din comunitate.
R: Ce s-a făcut în Deta în ultimii doi ani?
P.R.: În
primul rând am continuat investițiile din bugetul local. Eu pe acești bani m-am
bazat și parțial pe fonduri europene. Cu prea puține ocazii am primit sprijin
de la București, așa că, experiența m-a învățat să gestionez eficient și
chibzuit resursele noastre locale. Poate cea mai importantă investiție este cea
în infrastructură rutieră, am amenajat Zona Termal, Strada Gării și sensul
giratoriu de pe Strada Victoriei cu Mihai Eminescu și de pe Victoriei cu strada
Târgul Mare. La același capitol, am reabilitat Strada Vasile Alecsandri,Marian
Damaschin și Aurel Vlaicu. De asemenea am făcut parcări auto pe strada
Ghiladului, strada Pădurii și strada Ștefan cel Mare și am amenajat trotuare în
Zona Termal și pe străzile Mihail Kogălniceanu, Mihai Viteazul, Revoluției,
Gyula Reviczky și Marian Damaschin. Pe partea de proiectare și execuție
canalizare pluvială, am intervenit pe străzile Vasile Alecsandri, Aurel Vlaicu,
Marian Damaschin, Calea Banlocului și Revoluției. Așa, într-o enumerare simplă,
poate nu pare mare lucru, dar vă asigur că pe teren lucrurile nu au fost
ușoare. Identificarea sursei de finanțare și alocarea banilor sunt partea
relativ simplă a problemei. Gestionarea relațiilor cu firmele care câștigă
licitațiile și diminuarea disconfortului generat de lucrări, pentru cetățeni,
asta a fost o reală provocare. E greu să lămurești muncitorii de la firme să
lucreze ca în occident, să aibe respect pentru termenele de finalizare și
pentru cetățenii care suportă șantierul.
R: Investițiile în infrastructură reprezintă într-adevăr prioritatea
numărul 1 în marea majoritate a orașelor din România. Pe lângă străzi, parcări
și canalizare pluvială, au fost și alte cerințe ale cetățenilor cărora ați
reușit să răspundeți?
P.R: Da, vă
răspund punctual, fără să stabilesc un criteriu de importanță. Am lucrat la
Ștrandul Termal, am acoperit piscinele, am pus la punct un sistem de ventilație
și am construit căsuțele de camping. Poate pare greu de crezut, dar avem
timișeni din tot județul care preferă să vină la ștrandul nostru și nu mai merg
în Ungaria dar ponderea celor care vin din alte localități este in favoarea
județului Caraș Severin de unde vin foarte mulți clienți ai ștrandului. Alte
două investiții de care beneficiază și locuitorii din împrejurimi, nu doar cei
din Deta, sunt forajul de apă din incinta spitalului și construcția Pieței
Agroalimentare. În cazul acesteia din urmă, am eliberat amplasamentul, am
deviat traseul părții electrice și acum ne aflăm la stadiul de execuție a
hălii. Sperăm ca în scurt timp să reușim darea ei în folosință deoarece este un
obiectiv așteptat de multă lume. Un alt pas important înspre dezvoltarea
economică a orașului a fost realizarea PUZ-ului pentru Parcul Industrial Deta.
De-a lungul anilor, antreprenorii și reprezentanții firmelor din Deta au
subliniat beneficiile unui astfel de parc în orașul nostru, dar materializarea
acestei idei a prins cu adevărat contur odată cu Programul de Cooperare
Transfrontalieră România Serbia, Programul IPA, prin proiectul „Centre suport
pentru întreprinderile mici și mijlocii în localitățile Plandiște și
Deta". Banii europeni câștigați de Primărie au fost esențiali în
realizarea unei părți însemnate din documentația tehnică necesară realizării
Parcului Industrial Deta.
R: Copiii au beneficiat de vreo investiție din bugetul local în ultimii
2 ani?
P.R.:
Desigur, amintesc doar investițiile cele mai apreciate de către familiile din
Deta: locurile de joacă din Zona Gării și Piața Libertății, iar celor cu copii
mai mari, cu liceeni, le-am îndeplinit așteptările cu construirea vestiarelor
la terenul de sport al Liceului Deta.
R: O investiție mai deosebită, cu care să vă mândriți?
P.R.:
Fiecare investiție făcută a fost gândită în cel mai mic detaliu, fiecare
investiție a răspuns unei nevoi a populației, de aceea nu pot spune că am eu o
preferință sau o mândrie anume. Nu am investit pentru mine sau orgoliul meu de
primar, am lucrat pentru oraș și cetățenii acestuia. Dar ca să vă răspund
totuși la întrebare, cred că amenajarea iazului piscicol a avut un oarecare
caracter aparte.
R: La Opatița ați făcut vreo investiție considerabilă în ultimii doi
ani?
P.R.: Da, am
amenajat infrastructura rutieră pentru asigurarea legăturii de pe strada din
spatele Bisericii la drumul judetean, aproape de ieșirea spre Birda.
R: Ați vorbit de investițiile notabile realizate până acum. În momentul
de față aveți proiecte în lucru?
P.R: Sigur,
nici nu concep altfel. Noi la primărie nu stăm, lucrăm la foc automat.
Finalizarea unui proiect înseamnă începerea altuia nou, cred că putem continua
dezvoltarea doar ținând un pas alert. În prezent avem mai multe contracte
semnate cu finanțare asigurată pe anul 2018: proiectare și execuție drum calea
Ghiladului – fosta ItsAIA, proiectare și execuție acces Parc Industrial Deta,
Proiectare și execuție sistem supraveghere video oraș Deta, proiectare și
execuție trei străzi Opatița de la Monumentul Eroilor spre cimitir și realizare
de trotuare pe strada Calea Banlocului, Mărășești, Călimănești, Aurel Vlaicu și
Vasile Alecsandri.
R: Am înțeles că Primăria administrează cu maxim de eficiență fiecare
bănuț din bugetul local. Dar din cel național? A primit Deta ceva de la
București?
P.R.: Cu
mari eforturi am reușit să obținem câteva proiecte guvernamentale care se află
acum în desfășurare. Se lucrează la două blocuri ANL, unul de 16 apartamente
pentru personalul din sistemul de sănătate, cu termen de finalizare la
sfârșitul lui 2018 și unul cu 32 de apartamente pentru tineri, cu termen de
finalizare până în 2020. Mai avem studii de fezabilitate depuse la Ministerul
Dezvoltării pentru un bloc social de 32 de apartamente în zona Târgul Mare și o
licitație începută în luna martie 2018 de Compania Națională de Investiții
pentru Casa de Cultură din Parcul Anton Kratzer.
R: Ați amintit de cultură. Pe lângă investițiile în infrastructura, are
cultura loc în planul de finanțare?
P.R.: Mă
implic personal în susținerea fenomenului cultural din Deta, am o colaborare
extraordinară cu principalii promotori culturali din oraș, avem o agenda
culturală la cele mai înalte standarde și evenimente prin intermediul cărora
putem spune ca am ajuns la nivelul ansamblurilor profesioniste. Deși în alt fel
decât infrastructura de exemplu, cultura reprezintă o investiție. Pe lângă
activitățile anuale, deja consacrate, ne mândrim cu două monumente superbe:
bustul lui Anton Kratzer, dezvelit anul trecut, și bustul Regelui Ferdinard I
care va fi adus în fața publicului, chiar săptămâna aceasta, în cadrul Zilelor
Orașului.
R: La nivel județean, cum se poziționează Deta față de celălalte orașe?
P.R.: Nu
suntem în competiție cu nimeni, suntem doar în relații de colaborare. Deta este
parte dintr-un proiect major Aquatim, alături de alte localități din Timiș,
beneficiile fiind unele foarte importante. Prima etapă a proiectului se încheie
în acest an cu finalizarea lucrărilor la conductele de apă și la uzina de apă.
Etapa a doua a proiectului are termen de finalizare anul 2020 și prevede
inlocuirea a 5,1 km de conducte de apă potabilă la Opatița și realizarea
canalizării menajere la Opatița pe o distanță de 3.15 km. Și parcul industrial
va beneficia de această asociere, urmând a fi forate 5 puțuri până în anul
2020. De asemenea, alături de alte 6 orașe din județul Timiș, Deta va avea un
bazin de înot semiolimpic. Programul a fost inițiat de Consiliul Județean
Timiș, terenul, utilitățile, întreținerea bazinului și salariile angajaților
urmând a fi asigurate din bugetul local.
R: Bani europeni ați reușit să atrageți?
P.R: Avem o
echipă puternică în Primărie, formată din specialiși unul și unul, astfel că,
au fost depuse mai multe proiecte pe fonduri europene, așteptăm rezultatele
jurizării și sperăm să obținem finanțările. Am scris proiecte pentru anvelopare
a patru blocuri în zona Elena Ghenescu, pentru modernizarea străzilor Mihai
Viteazul și Revoluției și pentru realizarea celei de-a doua etape a Pieței
Agroalimentare. În parteneriat cu comuna Vârșet intenționăm să amenajăm o zonă
de agrement în parcul orașului pe brațul vechi al pârâului Birdeanca, iar
alături de Plandiște și Coka dorim modernizarea infrastructurii medicale la
Spitalul Orășenesc și dotarea cu aparatură medicală. Un alt proiect interesant,
depus spre jurizare, este în colaborare cu localitatea Morahalom și orașul
Sânnicolau Mare, pentru obținerea statutului de oraș SMART. Pe lângă aceste
proiecte deja înscrise pentru finanțare, lucrăm intens la câteva proiecte cu
termen de depunere la data de 31 august 2018, pe axa 13 POR. Vrem să obținem
bani pentru construcția a 11 locuințe sociale în clădirile fostului atelier
școală și accesul la această locație din strada 1 Mai, pentru piste de
biciclete pe strada 1 Mai, Avram Iancu și Mihai Eminescu, pentru o creșă cu 30
locuri, o cantină socială și un centru de zi pentru pentru persoanele
vârstince. Tot cu bani europeni am dori să realizăm trotuare pe strada Termal
și șanțuri pluviale pe strada Pădurii. Avem planuri mari pentru orașul Deta și
sunt sigur că le vom duce la îndeplinire.
R: Ce alte activități a sprijinit Primăria în
această perioadă?
Am continuat
să sprijinim bisericile din oraș dar ne-am preocupat serios și de activitatea
sportivă, Biserica ortodoxă și cea Catolică au beneficiat și în acești ani de
ajutorul nostru așa cum am finanțat și celelalte culte din oraș. Aș menționa
aici Biserică Ortodoxă Sârbă care a fost sfințită anul trecut, realizarea
acesteia fiind asigurată în cea mai mare parte din bugetul local.
În ceea ce
privește activitatea sportivă din oraș putem spune că se vede un mare progres
în această zonă. Echipa de fotbal, promovată anul trecut, a reușit să încheie
sezonul pe locul 3, iar echipa din Opatița a terminat pe doi, reușind să
promoveze. Avem două grupe de copii la fotbal și suntem optimiști în ceea ce
privește viitorul pentru acest sport extrem de iubit. Nu trebuie să uităm de
sportivii care activează la secția de badminton, dar în special aș vrea să îi
menționez pe cei de la atletism care au ajuns să concureze la fazele naționale
ale competițiilor de la acest sport. Avem și două grupe de handbal feminin care
merg foarte bine și nu în ultimul rând avem boxeri care recent au obținut rezultate
excelente în Campionatul Național.
Reporter: Sunteți mulțumit de ce ați reușit să faceți în acești doi
ani?
P.R: Nu eu trebuie să fiu mulțumit ci locuitorii orașului. Chiar m-am
întâlnit zilele trecute cu un amic care mi-a dat broșura electorală cu care am
candidat acvum doi ani. Mă bucur că a păstrat-o pentru că împreună cu el ne-am
uitat peste ce am promis atunci și am constatat că nu numai că mi-am îndeplinit
toate promisiunile ci am reușit să fac și multe lucruri în plus față de ce le
propuneam atunci locuitorilor orașului. Nu am uitat ce am promis și m-am ținut
de cuvânt. Nu spun că a fost foarte ușor dar nici imposibil și acest lucru se
datorează în primul rand faptului că nu am făcut promisiuni lipsite de o bază
reală dar și faptului că am avut alături de mine o echipă de oameni muncitori
și harnici și nu în ultimul rând locuitorilor orașului nostru, oameni cu care
mă mândresc oriunde mă duc.