De Paşte, după o perioadă lungă de post, masa se va umple din nou de preparate cu carne, ouă şi produse lactate. Produsele tradiţionale şi preparatele specifice sărbătorilor sunt sănătoase, însă medicii nutriţionişti avertizează că ar trebui să fie consumate cu moderaţie, mai ales de către persoanele care au respectat postul sau suferă de anumite afecţiuni. "Mancarea românească tradiţională este mult mai sănătoasă decât produsele fast-food, care au invadat piaţa naţională în ultimii ani. Dar, chiar şi alimentele noastre tradiţionale pot deveni indigeste, dacă sunt consumate în exces, după un post de şapte săptămâni, sau în cazul bolnavilor cu afecţiuni care implica anumite restricţii de hrană. Astfel, pentru a evita o supraalimentaţie în perioada sărbătorilor de Paşte, ar fi bine ca două treimi din farfuria cu mâncare să conţină legume şi zarzavat, iar între mese să se facă o pauză de cel puţin trei ore”, explică medicii preocupaţi de sănătatea potentialilor pacienţi de pe holurile spitalelor de urgenţă.
Nu se recomandă ca la masa de Paşti să se consume mai mult de unu - două ouă. Dacă masa conţine drob, ciorbă, friptură de miel, cozonac, alune, alcool, maioneze şi sosuri grase, atunci este prea mult chiar şi pentru cel mai sănătos om. La masa festivă nu ar trebui consumaţi cârnăciori sau mititei, covrigei sau plăcinte, pe lângă alimentele tradiţionale, întrucât digestia va fi mult îngreunată. Pentru ca preparatele să fie mai uşor de digerat, carnea de miel ar putea fi înlocuită cu carne de ied, viţel, peste sau curcan. În plus, la sfârşitul unei mese consistente nu ar trebui consumată mai mult de o felie, cel mult două de cozonac. Recomandarea este ca acest aliment să fie consumat în special la micul dejun, alături de o cană cu lapte sau ceai. Persoanele care suferă de anumite afecţiuni trebuie să urmeze regimul prescris de medici şi, indiferent de starea de sănătate, băuturile alcoolice trebuie consumate cu prudenţă. O ceaşcă de cafea neagră, sau un pahar de vin roşu, consumate după masă, au rolul de a uşura digestia.
Nu se recomandă ca la masa de Paşti să se consume mai mult de unu - două ouă. Dacă masa conţine drob, ciorbă, friptură de miel, cozonac, alune, alcool, maioneze şi sosuri grase, atunci este prea mult chiar şi pentru cel mai sănătos om. La masa festivă nu ar trebui consumaţi cârnăciori sau mititei, covrigei sau plăcinte, pe lângă alimentele tradiţionale, întrucât digestia va fi mult îngreunată. Pentru ca preparatele să fie mai uşor de digerat, carnea de miel ar putea fi înlocuită cu carne de ied, viţel, peste sau curcan. În plus, la sfârşitul unei mese consistente nu ar trebui consumată mai mult de o felie, cel mult două de cozonac. Recomandarea este ca acest aliment să fie consumat în special la micul dejun, alături de o cană cu lapte sau ceai. Persoanele care suferă de anumite afecţiuni trebuie să urmeze regimul prescris de medici şi, indiferent de starea de sănătate, băuturile alcoolice trebuie consumate cu prudenţă. O ceaşcă de cafea neagră, sau un pahar de vin roşu, consumate după masă, au rolul de a uşura digestia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Din respect față de cititorii noștri care exprimă opinii într-un limbaj civilizat ne rezervăm dreptul să moderăm comentariile și să le eliminăm pe cele care conțin injurii sau cuvinte obscene. Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că opinia dvs va fi publicată în cel mai scurt timp.