Lucrări de investiţii în derulare

Mai multe lucrări sunt în curs de execuţie în această perioadă.

Primăria oraşului a reuşit să găsească soluţii pentru finanţarea lucrărilor la câteva străzi, la stadionul oraşului, dar şi pentru terenul multifuncţional din parc.

La străzile Târgu Mare şi Trandafirilor, lucrările de amenajare sunt aproape finalizate. Pe cele două străzi s-a realizat o structură rutieră din beton cu o grosime de 20 de centimetr,i pe o lungime totală de 458 metri. Lăţimea părţii carosabile a fost proiectată între 3 şi 5 metri, iar viteza de deplasare pe acest tronson de drum va fi limitată la 30 km/oră.

Inainte de a betona aceste străzi s-a realizat sistemul de scurgere a apelor pluviale prin guri de scurgere care sunt legate la canalizarea existentă în zonă. Valoarea întregii lucrări se ridică la 260.563 de lei. La stadionul din oraş au început deja lucrările de reabilitare prin înlocuirea ţiglei de pe acoperişul tribunei pe o suprafaţă de 420 de metri pătraţi. S-au mai înlocuit 50 de metri liniari de coame de acoperiş şi s-a reparat gardul de împrejmuire prin înlocuirea materialului lemnos degradat cu panouri de tablă cutată pe o porţiune de 100 de metri liniari. Valoarea lucrărilor la stadion se ridica la 33.130 de lei.

Pe strada Ştefan cel Mare se va realiza un sistem de şanţuri pentru scurgerea apelor pluviale. Lucrarea, care se va face pe partea cu numere impare a străzii, pe o lungime de 409 metri, constă în acoperirea parţială cu plăci de tip grătar. Deocamdată această investiţie este în curs de achiziţie, urmând ca după finalizarea procedurilor legale să fie deschis şantierul.


O altă lucrare importantă este în curs de proiectare şi execuţie. Este vorba despre construirea vestiarelor de la terenul multifuncţional din parcul oraşului. Şi în acest caz lucrările vor începe imediat după ce toate demersurile legale vor fi finalizate.

Proiecte importante pentru oraş

Iată că ne apropiem cu paşi mari de finalizarea unor proiecte importante atât pentru oraş cât şi pentru administraţia locală. Proiectele transfrontaliere cu Serbia sunt importante pentru noi, pentru că arată că se pot găsi surse de finanţare în vremuri grele, când cei mai mulţi se plâng că nu au bani şi nu pot face nimic. Noi am reuşit să facem multe lucruri şi acest lucru se datorează în primul rând deschiderii manifestate faţă de aceste surse de finanţare, aflate la îndemâna celor care au iniţiativă şi care ştiu să scrie proiecte. Vreau să mulţumesc în acest context echipei din primărie, care a muncit enorm pentru a duce la bun sfârşit aceste proiecte cu finanţare europeană şi va asigur că nu este o muncă uşoară. Dar dincolo de bani şi investiţii, proiectele cu Serbia ne-au mai adus o satisfacţie, şi anume, bucuria de a întâlni, de a sta de vorba şi de a schimba păreri şi impresii cu fraţii noştri din Serbia. Am avut mai multe întâlniri, dezbateri şi mese rotunde, atât pe teme ecomomice, cât şi pe subiecte culturale şi de fiecare dată am constatat cât de apropiaţi suntem şi cât de bune sunt relaţiile între noi şi prietenii noştri de dincolo de graniţă. Consider că această deschidere şi relaţiile bune dezvoltate cu mai multe administraţii din Serbia ne vor aduce foarte multe câştiguri în următoarea perioadă, iar seria de proiecte cu finanţare europeană este doar la început, urmând ca în perioada următoare să identificăm noi oportunităţi în această zonă.

Rezultatele recensământului în oraşul Deta

Recensământul populaţiei şi locuinţelor s-a încheiat. În judeţul Timiş au fost recenzate 267.563 de locuinţe şi 654.773 de oameni. În oraşul nostru recenzorii au bătut la uşa a 2238 de gospodarii într-un număr total de 1495 de clădiri. Au fost recenzate 2598 de locuinţe în care trăiesc 5.963 de persoane. Oraşul Deta este pe locul 5 în clasamentul oraşelor din judeţul Timiş în privinţa numărului de locuinţe şi pe locul 6 la numărul de locuitori. În cadrul colegiului 10, oraşul Deta rămâne pe primul loc atât la numărul de locuitori cât şi la numărul locuinţelor.

Rezultate pe etnii
Români – 4282 -71,8%
Maghiari – 855 -14,3%
Sârbi – 256 -4,2%
Germani – 245 -4,1%
Romi – 146 -2,4%
Bulgari – 123 -2,0%
Alte naţionalităţi-56 -1,2%

Rezultate pe religii
- ortodoxă - 3734 -62,6 %
- ortodoxă sârbă -199 – 3,3%
- romano-catolică -1700 -28,5%
- greco-catolică – 33 – 0,55%
- reformată – 19 –0,31%
- penticostală – 148 -2,48%
- baptistă – 45 -0,75%
- alte religii 85 -1,51%

Proiect transfrontalier în faza de finalizare

Primăria oraşului Deta a organizat marţi, 1 noiembrie o acţiune de promovare în cadrul proiectului cu finanţare europeană „Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi oferta turistică comună a oraşelor Vrsac şi Deta - aplicarea de noi tehnologii în iluminare”.

Evenimentul a avut loc la Deta şi s-a bucurat de participarea unui număr mare de invitaţi din Serbia, atât reprezentanţi ai autorităţilor locale din Vrsac cât şi reprezentanţi ai mass media din ţara vecină. Primarul Petru Roman a anunţat cu această ocazie încheierea celor mai importante activităţi în cadrul acestui proiect şi i-a invitat pe participanţii la eveniment să vadă cele mai importante obiective turistice din oraş care au beneficiat de investiţii în cadrul proiectului.

Biserica ortodoxă din Opatiţa, Biserica Catolică din Deta, Biserica Ortodoxă din oraş şi Turnul Pompierilor, clădire care urmează să devină brand al oraşului Deta, au fost iluminate arhitectural, devenind astfel cele mai importante obiective turistice din Deta.

Beneficiarii proiectului, de partea română, sunt Parohia Romano Catolică Deta, Parohia Ortodoxă Română Deta, Parohia Ortodoxă Română Opatiţa şi oraşul Deta. Cele trei lăcaşe de cult şi Turnul Pompierilor au fost iluminate arhitectural, din bani europeni, cu scopul includerii lor în circuitul turistic regional.

Acest proiect este o mare realizare pentru oraşul nostru, deoarece încurajează turismul şi ne ajută să redăm oraşului strălucirea de odinioară, cea a unei localităţi cu o istorie bogată, care a trecut cu deminitate prin multe dificultăţi.” a spus primarul Petru Roman. „Oamenii care vor trece prin Deta, nu vor putea ignora frumuseţea şi aspectul impunător al celor patru clădiri iluminate. Mă bucur că oraşul nostru are la dispoziţie o tehnologie care, în judeţul Timiş, se mai regăseşte poate doar în iluminatul Catedralei din Timişoara” a continuat primarul oraşului Deta.

Valoarea totală a proiectului „Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi oferta turistică comună a oraşelor Vrsac şi Deta - aplicarea de noi tehnologii în iluminare” este de 865.855 euro, din care 240.000 revin oraşului Deta. Durata proiectului a fost de 12 luni, iar implementarea s-a facut simultan în Deta si la Vrsac, Serbia.

Deta, model de bună convieţuire între etnii şi confesiuni

Primăria oraşului Deta, împreună cu partenerul din Republica Serbia, comuna Vrsac, a organizat joi, 10 noiembrie, o masă rotundă cu tema „Structura confesională şi multietnică din regiunea Banat”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului cu finanţare europeană „Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi oferta turistică comună a oraşelor Vrsac şi Deta - aplicarea de noi tehnologii în iluminare” şi s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, atât din partea română cât şi din cea sârbă.

Masa rotundă desfăşurată în Sala de Conferinţe a oraşului a fost deschisă de prezentarea profesorului doctor în istorie, Ioan Munteanu de la Universitatea de Vest din Timişoara, care a punctat cele mai importante repere istorice ale evoluţiei multietnice şi multiconfesionale ale regiunii. Această perspectivă istorică a relevat faptul că, de-a lungul timpului, etniile şi confesiunile din Banat şi-au păstrat credinţa, cultura şi tradiţiile.

Luările de cuvânt ale reprezentanţilor Muzeului Banatului Montan, ai Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, ai Vicariatului Ortodox Sârb de la Timişoara, ai Mitropoliei Banatului, dar şi prezentările reprezentanţilor autorităţilor publice din Deta şi Vrsac au susţinut acest punct de vedere şi au subliniat importanţa bunei înţelegeri între etnii şi confesiuni care au făcut din Banat un adevărat model la nivel european. Membrii delegaţiei sârbe, condusă de Stevica Nazaric, preşedintele Consiliului Comunal al oraşului Vrsac s-au arătat extrem de interesaţi de prezentările susţinute în cadrul mesei rotunde şi au subliniat la rândul lor importanţa acestei bune convieţuiri, care a făcut din Banatul istoric un pol de atracţie pentru toţi cei care au căutat de-a lungul timpului pacea şi buna înţelegere între oameni.

Participanţii la masa rotundă de la Deta au căzut de acord că bunele relaţii stabilite de mai multe secole între locuitorii din Banat, unde convieţuiesc peste 20 de etnii diferite şi de religii au transformat această regiune şi pot constitui oricând un model de succes pentru alte regiuni din lume.

Valoarea totală a proiectului „Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi oferta turistică comună a oraşelor Vrsac şi Deta - aplicarea de noi tehnologii în iluminare” este de 865.855 euro, din care 240.000 revin oraşului Deta. Durata proiectului a fost de 12 luni, iar implementarea s-a făcut simultan în Deta şi la Vrsac, Serbia.

Colaborare economică

Cu ocazia „Zilelor textile” organizate în localitatea Plandiste din Serbia, o delegaţie a oraşului Deta a participat la masa rotundă cu tema „Oportunitatea dezvoltăƒrii industriei textile în cadrul Primăriei Plandiste şi a regiunii Banat”.

Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul proiectului transfrontalier intitulat „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)”. Masa rotundă desfăşurată pe parcursul a două zile, luni 14 noiembrie şi marţi 15 noiembrie, la Castelul Kapetanovo, a adus faţă în faţă reprezentanţii administraţiilor locale din Plandiste şi din Deta, dar şi investitori din cele două regiuni.

În prima zi Slavita Bulj a prezentat „Potenţialul de producţie a textilelor în zona Plandiste”, după care profesor doctor Vasile Petrovic, de la Universitatea din Zrenjanin a vorbit despre „Legăƒtura dintre economie şi educaţie şi investigarea instituţiilor în legăturăƒ cu viitorul tehnologiei din Europa, pentru dezvoltarea industriei textile şi a îmbrăcăƒmintelor - Viziunea pânăƒ în anul 2020”. Vladimir Mitrovic a făcut o amplă prezentare pe tema „Internetul ca şi potenţial de dezvoltare a industriei textile”, iar Miroslav Stupar a vorbit despre „Fondurile europene, ca şi modalitate de finanţare pentru dezvoltarea industriei textile”. Prima zi s-a încheiat cu o dezbatere având că temă „Castelul Kapetanovo - noul centru turistic pentru afaceri”, urmată de o prezentare de modă cu pijamele de mătase pentru femei şi bărbaţi aparţinând creatoarei Slavita Bulj.

A doua zi a mesei rotunde s-a organizat în sala KOS, Vuk Karadjic din Plandiste şi a fost deschisă de prezentarea primarului oraşului Deta, Petru Roman. Primarul Petru Roman a vorbit despre „Tranziţia industriei textile şi autonomia locală, experienţa Primăriei Deta” şi s-a referit şi la „Tranziţia industriei textile din perspectiva Primăriei Deta”. „Am fost întotdeauna preocupat de situaţia economică şi de modul în care funcţionează aceasta. Am fost ales să îi reprezint cât mai bine pe cetăţeni şi să gestionez bunul mers al unei localităţi. Fără o economie sănătoasă, fără un mediu de afaceri funcţional, nu putem decât să redistribuim sărăcia. Fără investiţii, fără fabrici, fără firme, fără servicii, un oraş este mort, nu are de unde să încaseze taxe şi impozite şi nu are bani să facă străzi, infrastructură sau să finanţeze programe sociale. Acest proiect transfrontalier se înscrie în această logică de a srprijinii mediul economic şi de a încuraja investiţiile în oraş”, a spus primarul oraşului Deta. Un punct important al celei de-a doua zi a acţiunii de la Plandiste l-a constituit şi prezentarea evoluţiei firmei Eybl din Deta, de la începutul investiţiei până astăzi.

Acţiunea de la Plandiste a fost continuarea unui prim contact pe acest subiect care a avut loc la Deta, în luna martie a acestui an, când o delegaţie formată din 50 de persoane din comuna Plandiste a vizitat firmele care lucrează în domeniul textil în oraşul Deta. Reprezentanţii partenerilor sârbi s-au arătat atunci extrem de impresionaţi de dimensiunea firmelor din Deta şi de gradul de modernizare a acestora.

Beneficiarii proiectui „Centre suport de dezvoltarea a IMM-urilor în localităţile Plandiste (Serbia) şi Deta (România)” sunt oraşul Deta şi comuna Plandiste. În cadrul proiectului se realizează un incubator de afaceri la Plandiste şi se face un studiu tehnic pentru înfiinţarea unui parc industrial la Deta. Valoarea totală a proiectului este de 350.740 euro din care 140.740 euro reprezintă bugetul alocat oraşului Deta.

Bine de știut!
Ce avantaje aduce un parc fotovoltaic
Soarele, cea mai curată și sigură sursă de energie de care putem dispune, revarsă în fiecare an pe planetă o cantitate de energie de circa 15.000 de ori mai mare decât necesarul mondial. Panourile cu celule fotovoltaice permit transformarea directă a radiației solare în energie electrică, exploatând așa-numitul „efect fotovoltaic“ care se bazează pe proprietatea anumitor metale conductoare (siliciul, element răspândit în natură) de a genera direct energia electrică atunci când sunt atinse de razele soarelui.

Energia produsă de un parc fotovoltaic este trimisă în Sistemul Energetic Național (SEN). Avantajele unui astfel de parc fotovoltaic sunt multiple. Materialele folosite sunt omologate, nu se descompun în timp, nu poluează mediul înconjurător, nu afectează solul și nu generează zgomot.

În plus, nu se produce deloc poluare şi nici deșeuri. Din punct de vedere financiar, un parc fotovoltaic înseamnă venituri la bugetul local. Astfel, un procent din valoarea investiției de construcții- montaj va reveni bugetului la care se va adăuga și redevența. De asemenea, pe perioada șantierului, se vor crea locuri de muncă.

Vor fi căutaţi muncitori pentru lucrări de pregătire, trasare, nivelare teren, manipulanți, transportatori materiale logistică, montatori panouri . De asemenea, după realizarea investiției se vor angaja lucrători pentru întreținere. Prin faptul că acest parc va fi cunoscut în țară și în Europa se vor putea atrage și alți investitori.

Licitatii

Consiliul local al oraşului Deta organizează:
1. - licitaţie în vederea concesionării, loturilor de teren, situate în partea de est a oraşului Deta, înscrise în C.F.401424(3212), cu nr. cadastral Ps645, destinat execuţiei unui parc fotovoltaic în vederea producerii de energie electrică din conversia energiei solare.
Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei oraşului Deta în data de 7.12.2011, ora 1000.

2. - licitaţie în vederea concesionării terenurilor pentru construirea de locuinţe proprietate personală în Zona de locuinţe Termal Deta

Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei oraşului Deta în data de 8.12.2011, ora 1000.
Informaţii suplimentare şi caietul de sarcini se pot obţine de la Biroul Urbanism al Primăriei oraşului Deta.

Vine Moș Nicolae !

Emoții şi așteptare. Copiii din întreaga lume așteaptă să vină seara de 5 pe 6 decembrie. Micuții își pun cizmulițele, frumos lustruite, în geam. Se vor întreba, în sinea lor, dacă au fost cuminți. Știu că, dacă au fost ascultători, târziu în noapte, atunci când vor visa frumos, Moș Nicolae va veni la ei și le va lăsa în ghetuțe ori cizmulițe dulciuri și alte daruri. Mai știu că dacă au făcut vreo boroboață, au fost leneși ori neascultători vor primi o nuielușă. Câți dintre noi nu am trăit aceste clipe de așteptare, de bucurie la vederea darurilor din ghetuțe? În dimineața de Sf. Nicolae, copiii aleargă la ferestre să vadă ce cadouri au primit. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire de Moș Craciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată. Povestea darurilor împărțite pe furiș în această noapte datează de mulți, mulți ani.

Legende cu Moș Nicolae
Se spune ca însuși Sfântul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era sărăcăcioasă. Tatăl acestora avea de gând să-și vândă fetele, iar plânsetele și rugămințile fiicelor sale nu l-au înduplecat sub nici o formă. Sfântul Nicolae a aflat despre această nenorocire ce se petrecea nu departe de locuința sa. Noaptea, a venit pe furiș și a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reuşit să se mărite la scurt timp după această întâmplare. Anul următor povestea s-a repetat, iar fata cea mijlocie s-a măritat și ea. În al treile an, a procedat identic și mezina a reușit să se așeze la casa ei.

Moș Nicolae în tradiția populară
În popor se spune ca iarna începe la Sf. Nicolae. Moș Nicolae este bătrân și are barba albă, iar dacă în această zi Moșul iși scutură barba, va ninge. De Sf. Nicolae ziua începe să se mărească, iar țăranii din sate pun crenguțe de pomii fructiferi într-un vas cu apă pentru a înflori de Anul Nou, prilej cu care se prognozează rodul livezilor pentru anul viitor.

FC Deta și …Poliția

Etapa a 14-a va rămâne în istoria ligii a IV-a timișene. FC Deta întâlnea, pe teren propriu, echipa din Nerău, Banatul. Partida a fost echilibrată. În minutul 71 gazdele conduceau cu 2-1 și nimic nu arăta că ar putea pierde victoria și cele trei puncte atât de prețioase în clasament.

Dar în fatidicul minut 71 s-a întâmplat ce nu prea s-a văzut pe un stadion de fotbal… Jucătorul oaspeților, Cosmin Sîntean, nimeni altul decât primarul de la Teremia Mare a observat că polițistul care, conform regulamentului, trebuia să fie prezent la meci nu…era. A fost anunțat arbitrul care, conform procedurii, a pornit cronometrul. După expirarea celor trei minute prevăzute de regulament, omul legii nu a apărut la stadion, astfel că s-a fluierat sfârșitul meciului. E drept, polițistul a revenit, dar deja era prea târziu…

AJF Timiș a omologat rezultatul de 3-0 în favoarea celor de la Nerău. După acest meci cu ghinion, FC Deta a jucat, în etapa a 15-a, în deplasare la Pișchia. Un meci disputat în compania formației Juventus din localitate cea care, sezonul trecut, a mers ”umăr la umăr„ cu făgețenii de la Flacăra în lupta pentru barajul de accedere în Divizia C. Numai că nici Juventus nu mai avea mulți dintre titularii sezonului trecut…. Deta a reușit să ”scoată„ un punct, meciul terminându-se 2-2. Pentru echipa antrenată de Imi Vasko, a marcat Cosur și Ema Kovacs.

Astfel, după etapa a 15-a, Deta ocupă poziția a 13-a în clasament, având 15 puncte.

Primaria Deta le ureaza casa de piatra!

POP MIRCEA şi TAMAŞI IOLANDA, căsătoriţi la data de 2 noiembrie 2011.

GÎLMEANU DUMITRU EMANUEL şi MIRCIOV ROZALIA LĂCRĂMIOARA, căsătoriţi la data de 12 noiembrie 2011.

FĂDORAS CLAUDIU IOAN şi CHELARU CARMEN, căsătoriţi la data de 16 noiembrie 2011.

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!

• MECA IULIAN, 59 de ani, decedat la data de 19 octombrie 2011.
• MARCU IOSIF, 96 de ani, decedat la data de 2 noiembrie 2011.
• MERCIA SIMINIKA, 92 de ani, decedată la data de 7 noiembrie 2011.