Jocuri în zăpadă, patru probe pline de voioșie pentru copiii din Deta






Iarna este anotimpul care strânge laolată cei mai mulți copii aducând în sufletele lor multă bucurie și poftă de joacă. În acest an, zăpada, garanția distracției copiilor, s-a lăsat așteptată și a sosit atunci când nu mai era nicio speranță, sub forma unei adevărate invazii de fulgi pufoși care a pus stăpânire pe toate străzile orașului Deta. Iar pentru că prima zăpadă este întotdeauna un moment de sărbătoare, Primăria Orașului Deta a cinstit-o cum se cuvine organizând „Jocuri în zăpadă” în colaborare cu Liceul Tehnologic Sf Nicolae Deta .


Vineri, în a doua zi a lunii martie, Parcul orașului a găzduit toți copiii dornici să se întreacă în zăpadă. La scurt timp după ora 13, când a fost stabilită întâlnirea, Sala Multifuncțională a orașului Deta a fost plină de elevi și preșcolari jucăuși și nerăbdători să se joace în zăpadă. După ce au fost prezentate regulile jocurilor și copiii s-au împărțit în cele două echipe, „Războinicii” și „Pisicile sălbatice”, a sosit clipa mult așteptată: năvala în zăpadă. Îmbrăcați cu haine groase, căciuli și mănuși călduroase, mânați de entuziasmul întâlnirii cu zăpada, tinerii au ignorat frigul de afară, pe fețele lor văzându-se doar o bucurie imensă și roșeața din obraji. În cadrul întâlnirii din zăpadă au avut loc patru jocuri pe echipe care au stârnit deopotrivă interesul copiilor și al adulților care i-au însoțit. Proba “Aruncatul la țintă cu bulgări” a fost câștigată de echipa “Războinicii”, la fel ca și “Trasul frânghiei”, jocul care a stârnit cea mai mare distracție. Înaintea următoarelor două jocuri, participanții au făcut o pauză și au fost răsplătiți pentru efortul lor cu biscuiți crocanți și un ceai cald, gustare pregătită de către Primărie. La cel de-al treilea joc, “Cel mai frumos om de zăpadă”, a participat și cea mai tânără concurentă, micuța Konig Igrid în vârstă de numai 4 ani, care, aflându-se la primul ei om de zăpadă a fost declarată câștigătoarea jocului. Iar pentru că cei doi oameni de zăpadă uriași formați în timpul jocului au avut capul descoperit, fiecare membru din cele două echipe a avut sarcina de a încerca să le pună o pălărie ... de la distanță. S-a dovedit a fi cea mai grea dintre probe astfel că jocul s-a încheiat cu scorul de 0-0. Bucuria nețărmuită a copiilor, entuziasmul și voioșia acestora sau făcut ca acest eveniment să fie un real success, „pictând” totodată un tabolu precum cel din Iarna pe ulița…. lui Coșbuc.

Editorial Petru Roman

Sărbători Luminate
Iată am ajuns din nou în preajma unei mari sărbători a lumii creștine. Sfintele Sărbători Pascale sunt și în acest an un bun prilej pentru a ne privi fiecare și de a ne trage sufletul după lunile agitate care au trecut peste noi. Este poate momentul să ne oprim câteva clipe din această agitație permanentă cu care ne confruntăm zi de zi și să ne gândim puțin la sufletele noastre. Să reflectăm la sacrificiul Domnului Nostru Isus Hristos și apoi să ne bucurăm la vestea Învierii Sale. Momentele de sărbătoare înseamnă și un bun prilej pentru revederea cu cei dragi, cu familia și apropiații dar și o binevenită odihnă în liniștea și pacea căminelor noastre. Chiar dacă în acest an Paștele Catolic este la distanță de o săptămână de cel Ortodox, vreau să urez locuitorilor orașului nostru, atât Catolici cât și Ortodoxi, Sărbători Luminate, cu prosperitate și bucurii, multă sănătate și clipe frumoase alături de cei dragi. Paște Fericit și Hristos a Înviat pentru toți locuitorii orașului Deta și ai satului Opatița.


Mesaj pascal din partea lui Protopopului Ioan Prisăcean, Biserica Ortodoxă Română

,, Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe

Fiul Său Cel Unul-Născut l-a dat, ca oricine

crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”


Aceste cuvinte ale Mântuitorului ne dezvăluie taina cea mare a sfintelor Patimi şi a Sfintei Învieri, pe care le prăznuim toţi cu atâta credinţă şi evlavie. Într-adevăr, la temelia venirii Domnului Iisus în lume, a jertfei Lui de pe cruce şi a Învierii Lui, stă dragostea cea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Căci numai dragostea este izvorul dăruirii de sine, al jertfei depline-până la jertfa vieţii-pentru binele şi mântuirea semenilor, aşa cum ni s-a arătat în chip desăvârşit în viaţa Mântuitorului. Iar jertfa din dragoste zămisleşte viaţa, o viaţă înnoită şi îmbogăţită. Aşa că miezul credinţei noastre s-ar putea cuprinde în această dragoste jertfelnică şi dătătoare de viaţă.


În preajma sfintelor Sale Patimi, Mântuitorul a zis către Sfinţii Apostoli: ,,Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaţa lui să şi-o pună pentru prietenii săi” (Ioan 15,13). El însă şi-a pus viaţa nu numai pentru Sfinţii Apostoli, ci pentru toată lumea, pentru toţi oamenii, care au vieţuit dintru începutul neamului omenesc, vieţuiesc şi vor vieţui pe faţa pământului. Dumnezeu-Fiul din dragoste faţă de Tatăl şi faţă de noi a primit să ia ,,chip de rob” şi s-a făcut ascultător ,,până la moarte pe cruce”(Filip.2,7-8)


Jertfa dragostei lui Iisus Hristos, răstignirea şi moartea Lui, n-au rămas neroditoare. Dumnezeu n-a lăsat pe Fiul Său să fie rob morţii, ci l-a înviat din morţi şi l-a înălţat întru mărirea cea veşnică.(Ioan 17,5) Dar nu numai pe Iisus Hristos l-a proslăvit, ci tuturor le-a deschis calea eliberării din robia păcatului şi a morţii, calea părtăşiei la viaţa cea veşnică. Fiecare credincios ştie că în Sfânta Taină a Botezului, cel ce se botează se răstigneşte şi moare păcatului şi înviază ca să vieţuiască lui Hristos, adică să aibă parte de viaţa cea veşnică. Dar moartea şi învierea împreună cu Hristos, prin care-în Botez-devenim o făptură nouă, în care sălăşluieşte şi viază Hristos, se cuvine să o arătăm şi în viaţa noastră, în faptele noastre, adică să fim în toate zilele şi în fiecare clipă morţi faţă de păcat şi vii faţă de virtute, adică să ne asemănăm cu Iisus Hristos şi astfel să avem dragostea, bunătatea, smerenia, blândeţea, milostivirea, răbdarea, jertfelnicia şi multe alte virtuţi, care strălucesc în Iisus Hristos.


În vremea slăvitului şi marelui post al Paştilor ne-am pregătit, prin înfrânare, prin curăţirea de păcate în Sfânta Taină a Pocăinţei, prin rugăciuni stăruitoare şi fapte bune, prin Sfânta Împărtăşanie, ca să întâmpinăm cu vrednicie praznicul luminos şi plin de bucurie al Învierii Domnului. Bucuria noastră va fi cu atât mai deplină cu cât vom fi mai deplin morţi faţă de păcat şi vom vieţui mai deplin pentru Hristos, pentru virtute. El ne-a deschis calea unei vieţi pline de lumină, de bucurie, de pace, de dragoste, în care încă de acum avem ,,arvuna” vieţii celei veşnice şi care e garanţia că Dumnezeu ne va face părtaşi pentru totdeauna la viaţa cea veşnică.


Se cuvine dar, ca prăznuirea Învierii Domnului să fie şi un nou pas pe calea înnoirii vieţii noastre, ca nu numai zilele Sfintelor Paşti, ci anul întreg să strălucească sub lumina dumnezeiască a Învierii Domnului şi a învierii sufletului nostru la o viaţă nouă, în inima căreia să stea dragostea jertfelnică şi zămislitoare de roadă îmbelşugată pentru fiecare credincios, pentru obştea cea mare sau mică din care facem parte. În felul acesta ne vom dovedi adevăraţi ucenici ai lui Hristos, vieţuitori în duhul dragostei lui Iisus Hristos cel înviat - Cel ce este pururi cu noi şi în noi şi ne călăuzeşte spre zările nemărginite ale veşniciei.


Dorindu-Vă tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască pace, sănătate, bucurie şi spor în tot ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, Vă adresez creştinescul salut cu care s-au întâmpinat ucenicii Domnului din neam în neam: HRISTOS A ÎNVIAT!



Salut pascal din partea Preotului Paroh Lokodi Attila, Biserica Romano-Catolică


„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbători Fericite.


„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.


„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.


Mesaj din partea Preotului Paroh Liubodrag Boghicevici, Biserica Ortodoxă Sârbă


Mântuitorul nostru Isus Hristos a venit pe lume pentru a ne dărui viaţă, a pătimit pe sfânta cruce pentru a ne bucura de mântuire pe acest pământ şi de veşnicia din ceruri. În aceste zile de Sfântă Sărbătoare a Sfintelor Paşti Să-L preamărim mulţumindu-I pentru binecuvântarea şi pacea pe care ni le dăruieşte, oferind şi primind bunătate, smerenie şi bucurie în sufletele noastre şi celor dragi! Lumina şi căldura Învierii Domnului nostru Isus Hristos să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!



Mesaj din partea Pastorului Ghiţă Sporea, Biserica Baptistă Beraca

Gândul nostru curat și sfânt se îndreaptă înspre voi, dragi cititori ai Monitorului. Vă salutăm din suflet: Hristos a înviat! Paștele creștin devine din nou, pentru noi toți, un timp al celebrării triumfului omului, al suferinței asupra morții, el trăiește și rămâne speranța noastră vie (1 Petru 1:3-4). Vă invit să ne oprim împreună din alergările cotidianului și să privim cu admirație și bucurie spre Cel ce a înviat din morți. Întunericul morții și al păcatului nu a putut sufoca strălucirea soarelui pascal. Paștele ne vorbește despre unicul biruitor care a cucerit moartea făcând-o slujitoarea bucuriei veșnice. El a zis în Evanghelia după Ioan 10:17-18: „Tatal mă iubește, pentru că îmi dau viața, ca iarăși s-o iau. Nimeni nu mi-o ia cu silă ci o dau eu de la mine. Am putere să o dau și am putere să o iau iarăși. Aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl meu.” Adevărata noastră menire și motivație trebuie să fie aceea de a-L glorifica și înălța pe Hristos biruitorul. Doctor Cherlles Malik, fost președinte al ONU în anul 1959, scria: „credința în Isus Hristos este sensul prim și ultim al vieții noastre. Nu știu cine ești sau care îți este ocupația, am însă pentru tine o singură întrebare: crezi în Isus Hristos?” Cu respect și iubire, noi baptiștii, vă dorim mântuirea și viață prin acela care a înviat. Hristos a înviat!

Atelier inedit de creație



La sfârşitul lunii februarie, doamnele din Deta interesate de meșteșugul confecționării de eșarfe, majoritatea cadre didactice din învăţământul preşcolar, au participat la un atelier organizat de Centrul cultural al oraşului Deta. De la tăiat, surfilat, până la stabilirea coloritului eșarfelor şi a formei finale de prezentare, doamnele au dovedit că au imaginație și mult talent. Propunerea Centrului cultural de a petrece o zi creativă, de socializare și relaxare, a fost apreciată de doamne, iar entuziasmul lor ne motivează să continuăm seria evenimentelor inedite la Deta. (Ovidiu Ivancea – Director Centrul cultural al oraşului Deta)

ÎMPREUNĂ ÎN GRĂDINA GHETSIMANI


Grădina Ghetsimani este unul dintre locurile sacre cele mai dragi pentru tradiția creștină. Faptul că și în prezent grădina este plină de măslini seculari, cu forme contorsionate de bătrânețe, a alimentat convingerea că aceștia sunt măslinii martori ai nopții lui Isus înainte de a fi prins de către soldații romani, arestat mai apoi și condamnat. În acest loc sfânt, Mântuitorul nostru S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Isus S-a rugat Tatălui ceresc nu numai pentru El, biruind prin rugăciune și deplină supunere față de Tatăl ceresc pe diavolul care-i punea înainte frica de moarte. Luând asupra Sa păcatul lumii, Isus poartă și întreaga neliniște existențială a lumii. Dramatismul acestei confruntări decisive, evidențiat nu numai de Sfintele Evanghelii, este subliniat și de sudoarea de sânge a Mântuitorului de care vorbește medicul și evanghelistul Luca referindu-se la acel fenomen fiziologic numit hemathidroză. Intrând în grădină, i-a lăsat pe ucenicii săi la intrare, luând cu Sine pe cei mai apropiați și iubiți de el: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan care fuseseră cândva martori ai slăvitei sale Schimbări la Față.
Întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați și vă rugați și să nu cădeți ispitelor” a spus Mântuitorul, apoi a înaintat în grădină, s-a retras în sigurătatea lui și a căzut cu fața la pământ rugându-se „Ave Părinte, toate sunt Ție cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc eu ci ceea ce voiești Tu” (34-36). Nici cei mai apropiați apostoli nu înțelegeau întristarea lui atât de cuprinzătoare și nemăsurat de adâncă, nici taina „paharului” din Grădina Ghetsimani dată de Tată Fiului Său. „Paharul tuturor fărădelegilor săvârșite de către noi și al tuturor pedepselor pregătite nouă, care ar fi înecat întreaga lume dacă El însuși nu l-ar fi primit, nu l-ar fi ținut, nu l-ar fi băut până la fund. Toate aceste șuvoaie ale fărădelegii s-au unit pentru Isus în paharul întristărilor și al patimilor”(Sfântul Filaret). Sărbătorile Pascale ne aduc aminte că Mântuitorul nostru „a luat asupra-și durerile noastre și cu suferințele noastre s-a împovărat. A fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre”(Is 53, 4-5). Pentru aceasta înțelegem că a fost prima sau poate cea mai însemnată pricină a întristării de moarte prin care a trecut Mântuitorul în Grădina Ghetsimani.


Sărbătorile pascale ne fac să înțelegem darul nemăsurat pe care ni l-a făcut Mântuitorul în momentul în care a băut paharul păcatelor noastre, ducându-și misiunea până la capăt pentru iertarea păcatelor noastre și oferindu-ne ,,viață fără de moarte” prin însuși Învierea lui. (Endre Libus)

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

- MARTA PATRICK şi CHIU MONICA - FLORENTINA – căsătoriţi în data de 17.02.2018
- GHERBNER DENIS şi HOCK CARINA-IASMINA - căsătoriţi în data de 15.03.2018


Dumnezeu să-i odihnească în pace

  • CRĂCIUN MĂRIE, decedată la data de 17.02.2018 -84 ani
  • PIŢ ANICA, decedată la data de 21.02.2018-67 ani
  • ECOB NICOLAE, decedat la data de 21.02.2018- 82 ani
  • VODYAREK ANA, decedată la data de 25.02.2018-76 ani
  • BARBU PAULA, decedată la data de 26.02.2018-67 ani
  • SZELES SIGISMUND, decedat la data de 01.03.2018-66 ani
  • LIGHEZAN NICOLAE, decedat la data de 04.03.2018-93 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Politicile fiscale naționale se simt și la Deta

Buget mai sărac decât anul trecut

Bugetul orașului Deta a fost aprobat în ședința Consiliului Local din data de 8 februarie. La întocmirea bugetului s-a ținut cont, ca în fiecare an, de prioritățile cetățenilor din orașul nostru. Din păcate nu se vor putea finanța toate proiectele pregătite pentru acest an și acest lucru se datorează, în principal, schimbărilor din zona politicilor fiscale naționale. Partidul aflat acum la guvernare a luat o serie de măsuri fiscale și bugetare care afectează direct bugetele localităților din țară iar Deta nu face excepție. Sunt afectate atât alocațiile de la bugetul central cât și sumele provenite din veniturile proprii ale administrației locale. De exemplu, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au redus aproape la jumătate față de anul trecut. Sumele defalcate din TVA scad cu aproape 25 de procente iar veniturile secțiunii de dezvoltare se reduc la aproape jumătate față de 2017.

La capitolul cheltuieli, administrația locală a fost nevoită să facă mai multe reduceri. Școlile și grădinițele rămân pe lista de priorități fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea orașului. Nu au fost neglijate nici bisercile sau spitalul chiar dacă sumele nu sunt mai mari decât în anul precedent.


Cu toate greutățile care au apărut în această ultimă perioadă, construcția bugetară a ținut cont de prioritățile orașului și au fost alocați bani pentru investiții, acordându-se o atenție specială continuării unor lucrări începute în anii precedenți. De exemplu, reabilitarea pieței agroalimentare din oraș și proiectul Aquatim au avut nevoie de mai mulți ani pentru că a fost vorba de proiecte mari. Astfel de proiecte importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studii, caiete de sarcini, licitații și execuție. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate să scurteze timpul care le este alocat, iar fiecare etapă înseamnă costuri și cheltuieli. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță cu alte cheltuieli și costuri. Investițiile în supravegherea video a orașului și realizarea drumul Calea Ghiladului – ITSAIA sunt doar două exemple de lucrări care s-ar fi putut finaliza mult mai repede dacă nu s-ar fi lovit de aceste piedici birocratice.

În ciuda tuturor provocărilor care au trebuit depășite, Primăria a reușit să demareze în anii trecuți o serie de proiecte importante unele fiind deja aproape de final. Pe lângă continuarea proiectelor mari începute, se vor deschide și altele noi printre care se numără și realizarea accesului la Parcul Industrial și amenajarea de străzi în Opatița. Nu au fost uitate nici asociațiile din oraș, cele mai importante proiecte din acest sector urmând se beneficieze de finanțare. Nu este prima oară când orașul nostru se confruntă cu dificultăți generate de politicile naționale și de fiecare dată s-au găsit soluții. Chiar dacă banii nu vor fi foarte mulți, lucrările importante din oraș vor fi finalizate și se vor căuta surse alternative de finanțare din fonduri europene în vederea demarării unor proiecte noi.

Avem deja o serie de proiecte depuse spre finanțare pe programul România-Ungaria împreună cu orașul Sânnicolau Mare și localitatea Morahalom din Ungaria pentru obținerea de informații și comunicații pentru orașe SMART. Un alt proiect este depus pe GAL și se referă la cea de-a doua etapă a modernizării pieței agroalimentare din Deta. Pe POR este depus un proiect pentru anveloparea de blocuri iar pe axa transfrontalieră România-Serbia, până la sfârșitul lunii martie, vor fi depuse 3 proiecte, unul cu localitatea Plandiște pentru modernizarea și dotarea spitalului din Deta, unul cu Vârșeț pentru amenajarea brațului vechi al canalului Bordeanca și unul cu Csoka în vederea calificării forței de muncă. De asemenea sunt pregătite pentru depunere încă două proiecte pe axa 13 POR, program care deocamdată este în dezbatere publică.   

Editorial Petru Roman

Descentralizare doar pe hârtie

Despre autonomia locală se discută de aproape 30 de ani în România și de fiecare dată răspunsul guvernanților este că „se va face”. Unii spun chiar că s-a făcut. Primarii însă, cei care administrează comunitățile locale, știu cel mai bine că tot ce s-a făcut este mai mult pe hârtie decât în realitate. În momentul în care construim bugetul și îl aducem în dezbaterea comunității vedem că de fapt nu există descentralizare și autonomie administrativă locală așa cum sunt acestea înțelese în întreaga Europă. Avem multe obligații atunci când trebuie să strângem bani dar când cerem înapoi acești bani pentru a-i cheltui pentru comunitatea în care s-au strâns nu mai primim mare lucru. În acest an, poate mai mult decât în anii precedenți acest lucru se simte destul de serios în construcția bugetului. Sumele sunt evident mai mici decât anul trecut iar partidul de guvernământ continuă să mintă și să explice cum creează ei bunăstare în România. Noi ne vom descurcă în 2018 și vom continua lucrările începute dar ne va fi tot mai greu să începem investiții noi. Ne vom concentra așa cum am făcut și până acum pe găsirea unor proiecte europene cu ajutorul cărora să mai finanțăm câteva proiecte locale astfel încât să resimțim cât mai puțin efectele acestor politici naționale dezastruoase.

„Înmormântarea Farșangului”, obicei popular maghiar de Lăsata Secului


De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo - Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

HAI SA DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ

24 Ianuarie, o zi cu importanţă deosebită în istoria neamului românesc, a fost sărbătorită şi în oraşul nostru aşa cum se cuvine. Centrul Cultural al oraşului Deta, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Sfântul Nicolae” a organizat un program artistic dedicat acestui moment marcant din devenirea statului român. În deschidere, a fost explicată importanţa datei de 24 ianuarie și au fost proiectate imagini cu evenimentele derulate în aceea perioada. Elevii au recitat poezii și au prezentat piesa „Moş Ion Roată şi Unirea” care a stârnit interesul celor prezenţi. Corul şcolii a interpretat câteva cântece pline de suflu patriotic, iar spectacolul s-a încheiat cu Hora Unirii. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

LIMBAJUL CULORILOR



Treizeci de copii din orașul nostru au fost inițiați în tainele desenului și ale artelor plastice în cadrul unui atelier de pictură organizat la Centrul Cultural Deta. La sfârșitul lunii ianuarie, micuții artiști, îndrumați de câțiva promotori ai vieții culturale locale, au simțit magia picturii și au descoperit limbajul minunat al culorilor. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor, aceștia rămânând cu amintiri frumoase și multe planuri artistice de viitor. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEȘTI


La începutul lunii februarie, o delegație a Centrului Cultural Deta a participat la sărbătoarea Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. Asociaţia este cunoscută pentru activitatea formaţiilor de dansuri populare româneşti, a orchestrei de muzica populară și a grupelor de teatru, echipe formate din artiști consacrați care de-a lungul timpului au câştigat numeroase premii. Evenimentul a debutat cu discursul primarului Viorel Bălăgean care a mulţumit tuturor pentru rezultatele obţinute și a acordat diplome atât formaţiilor artistice, cât şi colaboratorilor şi reprezentanţilor intituţiilor invitate la ceremonia de deschidere a sărbătorii. Seara a continuat cu muzică, dans şi multă voie bună, dar mai ales cu invitați bucuroși că se revăd și dornici de cât mai multe colaborări pe viitor.


De cate ori am avut ocazia, în interviurile date pentru diferite televiziuni din Serbia, am felicitat românii de peste graniţă și am spus că sunt adevărați păstrători ai tradiţiilor, ai portului naţional autentic și a limbii române moştenite din moşi strămoşi, fiind poate mai aproape de valorile românești decât mulți români care trăiesc în România. Transmit încă o dată toată consideraţia mea pentru munca și realizările Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei și îi încurajez să promoveze în continuare aceleași valorilor autentice. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

FILE DE POVESTE


Educaţia şi cultura au fost şi rămân o preocupare continuă a Primăriei Deta care, în fiecare an, susține financiar o agendă culturală bogată, atât din punct de vedere al evenimentelor organizate cât și al diversității și multiculturalității acestora. Parte din mișcarea culturală locală, comunitatea bulgară locală şi-a îmbogăţit visteria cultural-educativă prin traducerea poveştii „Micul Prinţ” scrisă de Antoine de Saint Exubery. Traducerea a fost realizată de doamna profesor Ana Maria Bodor Calapiş, la tipărirea cărţii contribuind Primăria și Consiliul Local Deta.


În 25 ianuarie, la sediul Uniunii Bulgare din Deta, în prezența a numeroase oficialităţi ale oraşului, a reprezentanţilor minorităţilor locale și a etnicilor bulgari care de-a lungul anilor și-au adus contribuţia la viaţa culturală, a avut loc lansarea oficială a traducerii în limba bulgară a poveștii „Micul Prinț”. Edilul oraşului Deta, Petru Roman, a deschis seara literară și a felicitat iniţiativa autoarei, asigurând pe toţi cei prezenţi că va continua să sprijine acțiunile culturale care încurajează păstrarea identității minorităţilor etnice. Din partea Consiliului Judeţean a luat cuvântul Adela Popa, urmată de un invitat de seamă, un om care stăpâneşte peste treisprezece limbi la nivel academic, Thede Kahl, fost profesor doctor la Universitatea din Viena, care subliniat importanţa educaţiei şi a păstrării limbilor minorităților în formă literară. La final, Formaţia de dansuri populare bulgăreşti a prezentat o suită de dansuri şi cântece în limba bulgară, spre încântarea tuturor celor prezenţi. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE

Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătorirea iubirii la noi, românii. Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci, un flăcău extrem de chipeş şi de iubăreţ, fiul Babei Dochia, considerat zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii. În legendele noastre populare se pare că era numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”, care devine protectorul tinerilor îndrăgostiţi.

Sărbătorirea acestei zile are o simbolistică bogată şi interesantă: tinerii noştri se îmbracă în straie frumoase, cuvincioase şi se strâng în păduri ca să culeagă în buchete cele dintâi flori ale primăverii, pentru ca mai apoi să continue cu voie bună, cântece şi cu joc numit „zburătorii”. La ceasul prânzului, fetele pornesc către sat, iar băieţii încercă sa le prindă şi să le sărute. Dacă băiatul era pe placul fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată, acest sărut fiind de fapt pecetea logodnei şi începutul iubirii eterne. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele”. Poate de acum încolo Dragobetele se va răspândi şi în zona noastră, aducând binecuvântare, belşug şi iubire sufletească. Totodată este recomandabil ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, „zăpada zânelor”, cu proprietăţi magice în iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Fetele care vor să îşi cunoască ursitul, să îşi pună busuioc sfinţit sub perna, având credinţa ca îl vor visa. Pentru siguranţa unui an binecuvântat cu iubire adevărată, este bine ca prima persoană întâlnită dimineaţa în cale să fie un bărbat. Feciorilor li se recomandă să ofere flori fetelor în loc să le necăjească sau să caute motive de gâlceava cu ele, pentru că astfel vor evita o primăvaăa şi un an cu ghinion.


De Dragobete, bătrânii trebuie să își arate înţelepciunea de a-i sfătui pe cei tineri cum să îşi aleagă partenerul pe viaţa şi în deplină iubire, ca şi păsările cerului care îşi aleg perechea pe viaţa şi se unesc în construirea cuiburilor. În această zi sunt oprite lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele din gospodărie. Este permisă însă curăţenia gospodăriilor, aceasta fiind considerată aducătoare de spor și prospeţime. De Dragobete este bine să avem sufletele curate, pline de bucurie şi veselie şi să nu vărsăm lacrimi de tristeţe deoarece sunt aducătoare de necazuri şi supărări. Fie ca Dragobetele să ne aducă tuturor, an de an, binecuvântări şi iubire, iar tinerilor dragostea adevărată! (Endre Libuş)

Dumnezeu să-i odihnească în pace

  • POPA CAROLINA, decedată la data de 20.01.2018 -78 ani
  • CIONCA ŞTEFAN, decedat la data de 21.01.2018 - 82 ani
  • TONCEAN DUMITRU, decedat la data de 05.02.2018- 65 ani
  • SUBA GHEORGHE, decedat la data de 06.02.2018 - 68 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

  • BANU EUGEN şi BOJIN MĂDĂLINA-MIOARA - căsătoriţi la data de 6.01.2018
  • GHERGHEL COSMIN şi GRYBAITE VIRGINIJA - căsătoriţi la data de 24.01.2018
  • MOCĂNAŞU DANIEL şi BRATAN ANAMARIA-PETRONELA - căsătoriţi la data de 27.01.2018
  • SEIN MANUEL şi NOVACOVICI ADINA - căsătoriţi la data de 1.02.2018
  • MĂRGĂRINT GHEORGHIŢĂ-GABRIEL şi TOROK ERIKA-MARGHIT- căsătoriţi la data de 14.02.2018

COLECTAREA ŞI DEPOZITAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR

Unul din principalele obiectivele ale autorităţilor publice locale este asigurarea unei stări de salubrizare şi a unui mediu de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii oraşului. Pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale pentru Zona 3 Deta, a fost desemnat operatorul unic, Asocierea Brai-Cata S.R.L – Libro Events S.R.L, care din luna februarie va începe activitatea de colectare şi depozitare selectivă a deşeurilor în oraşul Deta. În această perioadă se lucrează pentru încheierea contractelor şi dotarea populaţiei şi societăţilor cu recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor reziduale şi a celor reciclabile.

Asemenea orașelor civilizate din Europa, prin colectarea selectivă a deșeurilor, Deta va contribui la păstrarea unui mediu mai curat 

Ce este un deşeu rezidual? Este deşeul care conţine materii de tip biodegradabil şi pe cele de tip reciclabil de calitate foarte proastă, de obicei impregnante puternic cu umiditate, praf sau alte substanţe de tip „murdărie”. Exemple: şerveţele, prosoape de bucătărie, hârtie igienică, scutece, mucuri de ţigară, zaţ de cafea, pliculeţe de ceai, coji de ouă, resturi de mâncare, de legume, de fructe.

Ce este un deşeu reciclabil? Este deşeul care conţine materii de tip reciclabil (hârtie/carton, plastic, doze de aluminiu, PET-uri, metal şi lemn. Exemple: ziare, reviste, hârtie, caiete, cărţi, pungi de hârtie, cutii de pizza, de dulciuri, folia protectoare externă a carcasei de CD, tăviţe pentru alimente, pungi de plastic, PET-uri fără dop, dopuri, ambalaje de alimente, cosmetice şi detergenţi, farfurii şi pahare de unică folosinţă, pungi de sandvişuri, etichete agăţate de un produs, doze de aluminiu, material de aluminiu, cutii de conserve, tetrapack, capse, lemn, plută, etc.

Deşeurile din sticlă (sticlă de orice culoare, de geam, borcane, veselă de sticlă) vor fi colectate şi depozitate în containere speciale (tip clopot), care vor fi amplasate în anumite zone ale oraşului.

Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către populaţie şi agenţii economici, în pubele separate şi se vor ridica din faţa fiecărei gospodării sau din locurile special amenajate de către asociaţiile de proprietari.

În cazul în care nu se colectează selectiv, deşeurile nu vor fi ridicate, pe pubelă fiind lipită o etichetă cu deşeu neconform.

Programul de ridicare a deşeurilor

LUNI:
Străzile Târgul Mare, Zona blocuri Târgul Mare, Calea Ghiladului, Gyula Revitzky, S.C. ALUMETAL-GUS, Victoriei, agenţii economici de pe str. Victoriei, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Elena Ghenescu, Bloc IAS, Mihai Viteazul până la Liceul Tehnologic, Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta, Spitalul Orăşenesc Deta, Blocuri Piaţa Libertăţii.

MARŢI:
Străzile Mihai Viteazul, agenţii economici PREVENT, TAKATA, Înfrăţirii, 1 Mai, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Călimăneşti, Mărăşeşti, Calea Banlocului, Pădurii, Zona Termal, Blocuri ANL.

MIERCURI:
Străzile Aurel Vlaicu, Vasile Alecsandri, Cernei, Bistriţei, Carpaţi, Şirul Birda, Nicolae Titulescu, Unirii, Marian Damaschin, 16 Decembrie, Sfântu` Ioan, Elena Ghenescu, Ştefan cel Mare și agenţii economici.

JOI:
Satul Opatiţa și agenţii economici, Ţiglărie, Calea Opatiţei, S.C. LUX , ALUMETAL-GUS, Aleea Revoluţiei, Str.Parcului, Victor Babeş, Mihail Kogălniceanu, Independenţei, agenţii economici.

VINERI:
Agenţii economici, Blocurile Târgul Mare, Blocuri ANL, Blocuri Elena Ghenescu, Blocuri Ştefan cel Mare, Blocuri Gară, Blocuri Piaţa Libertăţii, Str. Târgu Mare, Trandafirilor, Aleea Gării, Canton CFR, Str. Anton Kratzer, TAKATA, PREVENT și alţi agenţi economici.

Notă: Ridicarea deşeurilor reciclabile se face o dată pe săptămână, conform graficului pe zile de colectare agunoiului menajer (în aceiaşi zi). Deşeurile de sticlă se vor ridica o dată la două săptămâni.

Gospodăriile populaţiei care au deşeuri vegetale rezultate din gospodării (frunze, iarbă crengi) le vor scoate în faţa gospodăriei numai în zilele de colectare a celorlalte deşeuri, acestea fiind ridicate de către personalul de la Activitatea de Gospodărirea a oraşului a Primăriei oraşului Deta.

Editorial Petru Roman

Program important pentru comunitate

Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Am putea spune că este cea mai importantă etapă a reciclării deșeurilor pentru că, în absența acestui proces, toate celălalte etape rămân fără sens. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Prin contractul semnat de Primărie punem la dispoziția locuitorilor posibilitatea de a colecta selectiv deșeurile. De acum încolo depinde doar de noi, de cetățenii din Deta, cum vom gestiona acest proces. Prin colectarea selectiva a deseurilor economisim energia, reducem poluarea, scadem cantitatea de gunoi și conservăm resursele naturale. De aceea este foarte important să acordăm atenția cuvenită acestui program extrem de important pentru comunitatea noastră.

CONCERT DE COLINDE


În decembrie, orașul Deta, prin intermediul Centrul Cultural, a fost gazda unui spectacol de anvergură, un concert de colinde structurat în două părţi care a îmbinat muzica clasică cu folclorul tradiţional autentic. În prima parte, cvartetul „Music Age” condus de Edmund Dandoti şi soprana Roxana Bădilă a Filarmonicii Banatul din Timişoara, a interpretat prelucrări muzicale româneşti dar şi din muzica internaţională, specifice sărbătorii Naşterii Domnului. Vioara, alături de acordurile violoncelului și vocea inegalabilă a sopranei au ajuns la inimile spectatorilor, reuşind să aducă magia Crăciunului.

Cea de-a doua parte a Concertului de Colinde, prin vocile minunate ale interpreţilor de muzică populară Iustina Span, Reli Vilau, Maria Florea şi Alexandru Pop, a purtat purtat publicul prin diferite zone folclorice din ţară. În sunet de zurgălăi, cu un repertoriu de colinde autentic și bine selectat, artiștii din popor au întregit frumusețea sărbătorii Crăciunului. Spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde oferit de îndrăgita şi cunoscuta interpreta de muzică populară din Banat, Ramona Ilieş Drăgan, care a reuşit, prin cântec, să antreneze şi publicul prezent. Prezentarea întregului program a fost realizată de către Loredana Bandariu. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

SPECTACOL CARITABIL „DE LA INIMĂ LA INIMĂ”


În luna decembrie, la iniţiativa agenţiei Anka Staar din Deta, mai mulți oameni cu suflet mare atât din oraşul nostru cât şi din alte părţi, au pus mână de la mână pentru ca, în preajma Crăciunului, copiii şi familiile fără posibilităţi materiale să aibe o bucurie șă să simtă atmosfera sărbătorilor de iarnă.

Într-un cadru festiv, pe scena Centrului Cultural al oraşului Deta, a fost organizat un spectacol folcloric, în cadrul căruia nume cunoscute din muzica populară bănăţeană precum Nelu Blidariu, Narcisa Spiridon, Dana Rădneanţu şi Catalin Gata, au încantat publicul cu recitale de excepție. Alături de aceştia, doua tinere interprete în devenire care activează în cadrul Centrului Cultural, Foltuţ Michella şi Ungur Narcisa, acompaniate de către cunoscutul organist Goicov Dalibor şi Deian Giurgev la armonica sârbească, au destins atmosfera, aducând buna dispoziţie tuturor celor prezenţi. Centrul Cultural al oraşului Deta a dăruit publicului suite de dansuri din zona de pustă şi de munte a Banatului, protagonist fiind Ansamblul de dansuri populare româneşti-seniori. La final, au fost împărţite pungi cu dulciuri, pachete cu alimente şi articole de îmbrăcăminte beneficiarilor spectacolului de caritate, persoane aflate în situații de vulnerabilitate și care aveau nevoie de ajutorul semenilor.

Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea evenimentului, sunt mândru acești de oameni cu suflet mare fără de care acesta acţiune nu ar fi putut fi realizată. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

MUZICĂ ŞI DANS PESTE HOTARE


În cea de-a treia zi a Crăciunului, de Sfântul Ştefan, în localitatea Barite din Serbia, anual se organizează un spectacol de folclor care să marcheze marea sărbătoare creştină. Deoarece orașul nostru are o bună și îndelungată colaborare cu Barite, Centrul Cultural Deta a fost prezent şi de această dată, cu Ansamblul de dansuri populare româneşti seniori şi tineret, alături de Orchestra de muzica populară. Împreună cu formaţia de dansuri populare din localitatea gazdă și Asociaţia Culturală „Veselia” din Glogoni, Centrul Cultural Deta a dăruit publicului un spectacol folcloric în care cântecul şi jocul bănăţean, graiul şi portul tradiţional strămoşesc au creat momente de neuitat. Suitele de dansuri populare din câmpia banatică, caracteristice zonei, în care hora, sorocul şi învârtita sunt la ele acasă precum și suitele din zona Banatului montan în care brâul şi ardeleana scot în lumina reflectoarelor profesionalismul şi dăruirea dansatorilor, coregrafia semnată Cătălin Voicu, au bucurat spectatorii, protagoniştii fiind răsplătiţi cu multe aplauze. Interpretul de muzică populară Ianoş Gheorghe a interpretat melodii autentice din folclorul bănăţan iar în încheiere, toate formaţiile artistice şi toţi instrumentiştii prezenţi au cântat şi au dansat o hora tradiţională, o hora a prieteniei.

Mulţumesc încă o dată tuturor celor care activează în cadrul Centrului Cultural al oraşului Deta, pentru dăruirea şi modul impecabil în care promovează numele instituţiei şi al oraşului. Oricare a fost scena pe care au evoluat, artiștii și întreaga echipă a Centrului Cultural au dovedit că sunt adevărați ambasadori ai orașului Deta. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

SĂRBĂTOAREA POMULUI DE CRĂCIUN

În Ajunul Căciunului, seara naşterii Domnului Isus Hristos, a colindelor şi a bucuriei, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Deta alături de Centrul Cultural Deta organizează în faţa Muzeului oraşului ,,Sărbătoarea Pomului de Crăciun”. Și în acest an, evenimentul a reușit să creeze o atmosferă unică, asemenea unei povești, cu brad împodobit, om de zăpadă, trăsură cu reni şi sute de lumini multicolore. În prezenţa Moşului, alaiurile de colindători au vestit naşterea Domnului.

Deschiderea recitalui de colinde a fost realizată de colindătorii Bisericii Ortodoxe Române din Opatiţa, urmați de colindătorii Bisericii Ortodoxe Sârbe din Deta, cei ai Bisericii Romano-Catolice din Deta, ai Uniunii Bulgare din Banat - filiala Deta, ai Ansamblul de dansuri populare germane Edellweis, ai Bisericii Casa Tatălui și ai Bisericii Penticostală. În încheiere a concertat Corul Mixt al Centrului Cultural Deta, dirijat de profesorul Dan Oroşan. Moş Crăciun, foarte darnic și în 2017, a oferit o mică surpriză dulce celor prezenţi și un superb foc de artificii. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

SEARĂ DE TEATRU


În luna decembrie, pe scena Centrului Cultural Deta au evoluat actorii Teatrului Național din Timișoara, într-o piesă foarte apreciată numită „Aeroport”. Iubitorii de cultură au umplut sala și au savurat povestea prezentată, bucurându-se de costumație, decor, lumini și mai ales de profesionalismul actorilor. Centrul Cultural Deta, cu ajutorul Primăriei și al Consiliului Local menține și chiar ridică ștacheta în domeniul cultural, aducând în fața publicului, pe lângă evenimentele deja „tradiționale” și consacrate, acte culturale deosebite. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al oraşului Deta)

CUZA VODĂ ÎN BANAT

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei și primul domnitor al statului naţional România. El a participat activ la mişcarea revoluţionară din 1848 din Moldova, iar mai apoi şi la lupta pentru unirea Principatelor. Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859  a fost încoronat peste Muntenia (Valahiei), înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Domnitorul nostru a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea Unirii de către puterea suzerană şi puterile garante, formându-se astfel un stat unitar român cu o singură Capitală, cu o singură Adunare şi cu un singur Guvern.

Consolidarea statului român nu era văzută cu ochi buni de cele trei imperii vecine. Imperiul Otoman se temea că, în curând, România va deveni independentă. Imperiul Rus prevedea o creştere a opoziţiei românilor din Basarabia faţă de dorinţa ţaristă, iar Imperiul Hasburgic nu putea să accepte sprijinul lui Cuza pentru mişcarea naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina. Cu toate opreliştile întâmpinate, Alexandru Ioan Cuza alături de Mihail Kogălniceanu, Nicolae Creţulescu, Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Papiu Ilarian şi alţi mari patrioţi au reușit să pună în practică: legiferarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit, înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860), din Bucureşti (1864), Unificarea Armatei, adoptarea Codului Penal si Codului Civil, organizarea administrativă a judeţelor şi a satelor, Legea Pensiilor, Sistemul Unitar de Măsură şi Greutăţi, înfiinţarea Muzeului de Antichităţi etc. Practic, în câţiva ani ei au realizat o modernizare rapidă a vieţii sociale, culturale şi politice, România devenind un stat la acelaşi nivel cu cele mai avansate ţări europene. Toate reformele implementate atunci de patrioţii Micii Uniri alături de Cuza sunt de mare utilitate chiar şi în zilele noastre.

Deși progresul era evident, unele persoane de decizie nu au fost de acord cu aceste reforme spunând că reformele sunt limitate, iar alţii că sunt prea radicale. „Monstruoasa Coaliţie”, numită astfel de Dimitrie Bolintineanu, a pus la cale un complot de răsturnare a Domnitorului, astfel că, în data de 11 februarie 1866, Cuza a fost silit să abdice. În drumul său către exil a făcut un popas şi în Timişoara, capitala Banatului, la hotelul Trompeta, pe strada Eugen Savoia, colt cu strada Augustin Pacha, din zona Pieţii Unirii. În acest mic popas, înainte de a părăsi pământul României, cu sufletul frânt, ne-a  lăsat moștenire principiile sale, dragostea de ţară şi dragostea pentru poporul român, poate de aceea noi, bănățenii, astăzi avem un motiv în plus să exersăm altă gândire, pentru binele oamenilor şi a ţării, înainte de a ne gândi la binele personal. Chiar dacă nu a fost perfect, avem mare nevoie de Cuza şi în zilele noastre. La fel ca ceilalți de mari patrioţi, el şi-a iubit ţara cu adevărat şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru binele ţării şi prosperitatea ei gândindu-se nu la binele personal ci la binele oamenilor. (Endre Libuş)

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

- COSTEA MIHAI şi COCEA ADRIANA-IONELA - 23.12.2017
- SABĂU FLAVIUS-NICUŞOR şi CSEH GABRIELA - 26.12.2017

Dumnezeu să-i odihnească în pace

  • LUCA RADA, decedată la data de 17.12.2017 - 86 ani
  • CHIŞ FLOARE, decedat la data de 17.12.2017 - 68 ani
  • LEITINGER ANTON, decedat la data de 18.12.2017- 69 ani
  • GAL MARIA, decedată la data de 26.12.2017 - 84 ani
  • IUST DARCO, decedat la data de 05.01.2018 - 44 ani
  • HORVAT VASILE, decedat la data de 05.01.2018 - 42 ani
  • MLADEN IOAN, decedat la data de 11.01.2018 - 60 ani
  • ALTSTADTLER FRANCISC, decedat la data de 15.01.2018 - 69 ani
  • SOCINENŢU MARIA, decedată la data de 16.01.2018 - 87 ani
  • COMLOŞAN DORIN, decedat la data de 16.01.2018 -74 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!