Delegație din Austria în vizită la Spitalul din Deta


În cursul lunii aprilie, Spitalul Orășenesc Deta s-a bucurat de vizita unei delegații din orașul Seeham, Austria. La sosire, oaspeții au fost întâmpinați de către primarul Petru Roman și conducerea Spitalului Orășenesc Deta.


Delegația austriacă a fost condusă de primarul orașului Seeham alături de niște oameni inimoși care au mai vizitat spitalul în urma cu patru ani. Au promis atunci că se vor întoarce, s-au ținut de promisiune și au fost plăcut surprinși de schimbările survenite în spital în decursul acestei perioade. Le mulțumim pe această cale pentru gestul lor deoarece au contribuit la dotarea spitalului cu piese de mobilier aflate într-o stare impecabilă și materiale consumabile necesare pentru îmbunătățirea calitatea actului medical și confortul pacienților. Suntem profund recunoscători și intenționăm ca pe viitor să consolidăm această relație de prietenie și colaborare. Mulțumim de asemenea doamnei Fabian Rodica pentru intermedierea acestui demers. (dr. Codruţa Bungău, managerul Spitalului Orășenesc Deta)

Seniorii din Deta au calendar încărcat de evenimente


Asociaţia Seniorilor din Deta a început programul activităţilor din anul 2017 cu „Balul Primăverii” , eveniment care a avut loc în data 22 aprilie 2017 și la care au participat 215 membri din cei 248 înscriși. Atmosfera a fost una de sărbătoare, cu muzică pe gustul persoanelor vârstnice, participanții simțindu-se minunat pe ritmuri de tango, vals, ceardaş, hore şi jocuri populare româneşti. Mulţumim S.C. LOCODJ TM S.R.L Deta pentru asigurarea muzicii şi societăţii de catering din Lugoj pentru meniul foarte apreciat de seniori. Mulţumim de asemenea primarului Petru Roman pentru cuvintele şi urările adresate, precum și pentru sprijinul asigurat în desfăşurarea acţiunilor. Nu în ultimul rând mulţumim Consiliului Local şi tuturor membrilor din biroul asociaţiei care au contribuit la buna desfăşurare a evenimentului.


Imediat după „Balul Primverii”, în data de 23 aprilie, echipa de dansuri a Asociaţiei Seniorilor din Deta formată din 14 persoane – 7 perechi, s-a deplasat în comuna Plandiste, satul Barite din Serbia unde a prezentat un program de dansuri populare româneşti. Echipa este condusă de Marta Nicolae şi instruită de Voicu Cătălin, instructor de dansuri populare româneşti la Centrul Cultural al oraşului Deta. Activitatea cultural artistică a seniorilor din Deta a continuat mai apoi, în data de 7 mai, cu participarea a 14 membrii ai asociaţiei care fac parte din Corul Centrului Cultural al oraşului Deta la faza finală a Concursului „Lada cu zestre” organizat de Centrul de Cultură și Artă Timiș. (Preşedinte A.S.D. Alexandru Voiculescu)

Campania de suflet ,,Dăruiește și vei primi!”


Educatoarele Mariana Vertopan şi Puiu Georgeta de la la Grădinița cu Program Prelungit Deta au organizat campania „Dăruiește și vei primi!”, o acțiune caritabilă care a avut ca scop colectarea de jucării și îmbrăcăminte pentru copii și adulți, toate obiectele adunate fiind donate Școlii Gimnaziale Comuna Giera – Grădiniței cu Program Normal Giera și Grădiniței cu Program Normal Toager.

Gestul de omenie nu înseamnă doar o haină dăruită, înseamnă că ne pasă, că dăruim cu drag din ceea ce avem sau ne prisoseşte, înseamnă căldură sufletească şi dragoste de oameni. Prin acest gest le acoperim trupul şi le încălzim sufletul, le aducem un zâmbet şi o rază de speranţă, iar acestea sunt semne de omenie şi de iubire creştină”, a spus educatoarea prof. Mariana Vertopan.

Bucuria şi sentimentul de împlinire pe care educatoarele și toți participanții la eveniment le-au remarcat în zâmbetele copiilor au însemnat o lecţie de viaţă şi totodată cel mai frumos cadou de Paşte.


Prin acţiunea noastră caritabilă, am reuşit să colectăm îmbrăcăminte pentru copii, dar şi jucării, motiv pentru care transmitem sincere mulțumiri părinţilor preşcolarilor grupei mijlocii A” a continuat educatoarea Puiu Georgeta.

Editorial Petru Roman

Exemplu pentru toți

Seniorii orașului nostru continuă să ne ofere un exemplu demn de urmat. Întâlnirile periodice la care am participat, balurile dar și numeroasele acțiuni culturale sau excursiile pe care le-au organizat ne arată că după o viață de muncă, seniorii noștri știu cum să își trăiască frumos bătrânețea. De fapt în ochii mei nici nu sunt bătrâni, sunt chiar mai tineri în suflete decât mulți dintre tinerii din ziua de astăzi. Orașul nostru este ceea ce vedem cu toții astăzi și datorită lor. Fiecare a contribuit la dezvoltarea comunității noastre și iată, continuă să o facă. Vreau să le mulțumesc pentru exemplul pe care ni-l oferă prin activitatea lor și să le urez o viață cât mai lungă și frumoasă. Să fie sănătoși și să rămână cât mai mult alături de noi pentru că avem multe de învățat de la ei. 

Ziua Independenței României marcată la Deta


Data de 9 Mai, zi cu triplă semnificație pentru poporului român, a fost marcată la Deta printr-o ceremonie de comemorare la Monumentul Eroilor din fața Muzeului orașului Deta. Primăria și Consiliul Local Deta în colaborare cu Centrul Cultural al orașului au adus un omagiu eroilor căzuți pentru apărarea țării și au transmis un mesaj de apartenență la marea familie europeană. În 9 mai sunt sărbătorite Ziua Independenței de Stat a României, victoria Coaliției Națiunilor Unite și Ziua Europei.

Deschiderea manifestării a fost făcută de către primarul Petru Roman, iar Tedeumul și slujba de pomenire a celor care și-au dat viața pentru apărarea gliei strămoșești a fost oficiată de către protopopul Ioan Prisăcean și preotul paroh Ciprian Blagoe. Evocarea evenimentului a fost realizată de Diana Tătărușanu. Corul Mixt al Centrului Cultural al orașului Deta a fost prezent și de această dată, cu interpretarea Imnului Național al României și Imnului Eroilor, sub bagheta profesorului Dan Oroșan.

Sub presiunea greutăților zilnice și a provocărilor economice cu care ne confruntăm în ultimii ani, tindem să desconsiderăm sau să criticăm prea aspru țara în care trăim. Și greșim, deoarece statul, construcția pentru care soldații români – eroii noștri și-au dat viața, nu are absolut nicio vină pentru modul în care guvernele sau liderii politici naționali aleg să facă politică. România, așa cum este ea astăzi, este rezultatul victoriilor militare câștigate de ostații români, așadar, dacă vrem să fim corecți față de istoria noastră și față de cei care au contribuit la scrierea ei, ar trebui să arătam respect pentru eroii noștri” a spus primarul Petru Roman.


Au fost depuse coroane de flori din partea principalelor instituții, partide politice și asociații: Primăria Deta, Veteranii de război, Poliția orașului Deta, Poliția de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Spitalul orășenesc Deta, Liceul Tehnologic „Sf.Nicolae”, Grădinița Deta, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Forumul German, ALDE, UDMR, Uniunea sârbilor, Uniunea Bulgarilor din Banat, Asociația Seniorilor din Deta, Asociația pensionarilor MAI Deta și a consilierului independent Ioțcov Lucian. Un moment emoționant a fost depunerea de jerbe de flori din partea copiilor grupei mijlocii din cadrul Grădiniței cu program prelungit Deta. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al orașului Deta)

Deta reprezentată peste graniță, prin dans




La o săptămână după Paște, Centrul Cultural al orașului Deta a fost invitat să prezinte un program artistic pe scena Casei Naționale din localitatea Barite, Serbia. Evenimentul a debutat cu prestația Formației de dansuri populare românești din Barite care a adus în atenția publicului jocul popular românesc din localitate. Centrul Cultural al orașului Deta, prin Ansamblul de dansuri populare romanesti format din membrii Asociatiei Seniorilor din Deta a continuat spectacolul cu o suită de dansuri tradiționale din zona Banatului de pustă, în care hora, sorocul și învârtita au adunat ropote de aplauze din partea spectatorilor. Coregrafia a fost realizată de către instructorul coregraf Voicu Catalin și Marta Nicolae. Prezența președintelui Asociației Seniorilor, Alexandru Voiculescu, a dat un mai mare impuls artiștilor pensionari care reprezintă un adevărat exemplu pentru tinerii preocupați de activități artistice. Ansamblul nostru de dansuri populare sârbești, punctul forte al programului, a prezentat trei suite de dansuri populare specifice din zona Srem - zona centrala a Serbiei si Pirot, coregrafia fiind realizată de către Diana Tătărușanu. Deian Giurgev, un tânăr la început de drum, acompaniat de Goicov Dalibor la clape, cu armonica sa, a destins atmosfera prin interpretarea câtorva melodii din folclorul Banatului sârbesc. În încheierea evenimentului a urmat o seară de muzică și dans, o seară în care s-au legat prietenii punându-se totodată bazele unei colaborari viitoare. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al orasului Deta)

Participare la Festivalul „Lada cu zestre”, faza județeană


În prima săptămână a lunii mai, la Timișoara, Centrul Cultural al orașului Deta a concurat în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente cultural-artistic, festivalul „Lada cu zestre”. Cu toate formațiile calificate la faza zonală și cu peste 150 de persoane implicate în actul cultural, Centru Cultural din orașul nostru a impresionat prin calitatea spectacolelor oferite, a seriozității și dedicării cu care s-au prezentat în fața publicului.

Secțiunea coregrafie a festivalului a fost repartizată la Casa Armatei, iar corurile, grupurile vocale, instrumentale, tarafurile, orchestrele și interpretii vocali la Centrul de Cultura și Arta al județului Timiș. Deta a deschis programul de duminică al „Lăzii cu zestre” cu o interpretare a Corului Mixt Deta. Artiștii noștri au prezentat două piese prelucrări din folclor care au reușit să scoată în evidență munca de peste doi ani de zile, prin stilul de interpretare unic, prin acuratețea vocilor și prin ținuta scenică impecabilă. A urmat Corul Mixt al minorității maghiare care a adus pe scena instrumente tradiționale precum titera, vioara, flautul și acordeonul, iar cu vocile aduse la unison au reușit să atragă interesul juriului. Tânărul Deian Giurgev a primit aprecieri din partea publicului la secțiunea soliști instrumentiști, interpretând mai multe piese sârbești la armonică. Partea coregrafică a fost asigurată de Ansamblul de dansuri populare bulgărești, urmat de Ansamblul de dansuri populare sârbești-tineret, Ansamblul de dansuri populare maghiare, Ansamblul de dansuri tradiționale germane, Ansamblul de dansuri populare sârbești - grupa mijlocie, iar în încheiere, Ansamblurile de dansuri populare românești - copii, tineret, seniori și pensionari, aceștia din urmă prezentând un dans pe generații. Toate formațiile noastre au avut o evoluție scenică deosebită, au dat tot ce au avut mai bun cu gândul de a impresiona juriul și publicul prezent, fiecare sperând ca în urma jurizării să obțină un loc cât mai sus.

În urma unei jurizări riguroase, formațiile artistice ale Centrului Cultural al orașului Deta au obținut rezultate foarte bune:

  1. SECTIUNEA MUZICALĂ

  1. Coruri adulți

Corul Mixt românesc - Premiul II
Corul Mixt maghiar - Premiul Special

  1. Soliști instrumentiști, categoria 13 - 18 ani

Deian Giurgev - Premiul I

  1. SECTIUNEA COREGRAFIE

  1. Ansambluri de dansuri pe generații

Ansamblurile de dansuri populare românești - Premiul I

b) Formație mixtă de dansuri - etnia maghiară, categoria 8 - 14 ani
Ansamblul de dansuri populare maghiare - Premiul III
  1. Formație mixtă de dansuri - etnia germană, categoria 8 - 14 ani
Ansamblul de dansuri tradiționale germane - Premiul I
  1. Grup dansatori - etnia bulgară, categoria 8 - 14 ani
Ansamblul de dansuri populare bulgărești - Premiul al II-lea
e) Grup dansatori - etnia sârbă, categoria peste 14 ani

Ansamblul de dansuri populare sârbești, tineret - Premiul II

f) Grup dansatori – etnia sârbă, categoria 8 – 14 ani

Ansamblul de dansuri populare sârbești, grupa mijlocie - Premiul III

  1. SECȚIUNEA GASTRONOMIE

a) Cel mai competitiv produs gastronomic - individual – etnii

AS. REVUCZKY GRYULA: Desertul îngerilor și băutura sfinților - Premiul I.

Trofeul Festivalului a fost câștigat de comuna Giarmata, locul întâi a fost atribuit comunei Checea, iar orașul Deta a obținut locul al doilea, urmat de comuna Dudeștii Noi pe locul al treilea. Toți cei implicați în acest Festival concurs au reprezentat orașul Deta cu cinste și mândrie, motiv pentru care merită considerația și aprecierea noastră a tuturor. Însă merită menționat că toate rezultatele de excepție nu ar fi fost posibile fără sprijinul primarului și al Consiliului Local Deta, căci dincolo de munca și entuziasmul artiștilor și al coordonatorilor, există aspecte care țin de infrastructură și înțelegerea culturii de către administrația locală. (Ovidiu Ivancea - director al Centrului Cultural al orașului Deta)


Proiectul ,,Nu-ți frânge aripile singur” la final



După doi ani în care am muncit din greu pentru a reduce și preveni consumul de droguri, am ajuns și la ultima activitate a proiectului ,,Nu-ți frânge aripile singur”. În data de 2 mai am încheiat proiectul printr-o festivitate care a avut loc în curtea Liceului Tehnologic “Sf. Nicolae” Deta în cadrul căreia au fost exprimate concluzii și păreri despre toate experiențele din proiect, s-au recitat poezii, s-a cântat și au fost transmise mesaje antidrog. La activitatea de închidere a proiectului ne-au fost alături partenerii noștri care ne-au susținut și ne-au încurajat pe parcursul întregului drum: domnul comisar-șef de la A.N.A. Vasile Gavrilescu, domnul comisar-șef Florin Băcioiu de la I.P.J. Timiș, domnul comisar-șef Cristian Ghervan de la Poliția Locală Deta., doamna doctor Violeta Radosav și doamna viceprimar Mateescu Adina. Data de 2 mai nu închide un drum ci deschide unul nou deoarece echipa de proiect va continua să prevină și să reducă consumul de droguri, mai ales membrii ei își doresc să devină voluntari antidrog. (Eleva Oana HERIȘANU – clasa a X-a R, Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta)

POVESTEA SONATEI LUNII ȘI ODA BUCURIEI

Atunci când vine vorba de cultură și spiritualitate, trebuie să recunoaștem adevărul din adâncul sufletului nostru, că astăzi, în această lume haotică, suferim de o acută „anemie spirituală”. Depășim din ce în ce mai greu momentele de singurătate și amărăciune, când de fapt, numai de noi depinde cum și în ce mod reușim să transformăm marile dureri în cele mai sublime binecuvântări.

O astfel de lecție de viață este cea a geniului muzicii universale Ludwig van Bethoveen (1770-1827) care a oferit omenirii creații muzicale inegalabile, cel care și-a transformat adâncile tristeți în binecuvântări și pe care le-a așternut apoi în muzica sa, în marile sale capodopere capabile să vindece suflete. La 30 de ani, Ludwig van Bethoveen s-a confruntat cu pierderea tatălui său spiritual, a principelui Bavariei, starea sa depresivă fiind accentuată de boala care îi afecta auzul și care pe zi ce trecea se agrava. Copleșit de durere, marele compozitor s-a retras in sine, a evitat contactul cu oamenii și chiar s-a izolat într-o lume a lui. Când se simțea mai singur și neînțeles, încolțit de gândul de a părăsi această lume, Ludwig van Bethoveen a auzit o fată oarbă care locuia într-o cameră vecină din pensiunea umilă în care se mutase și el, spunând: „eu aș da totul ca să pot vedea o noapte cu clar de lună”. Bethoveen s-a emoționat atât de tare la auzul acestor cuvinte încât se prelingeau lacrimi din ochii săi care puteau vedea luna plină din aceea noapte și astfel a reînviat la viață, a intra într-o meditație transcedentală și a compus cea mai frumoasă sonata a lumii, „Sonata Lunii”-1801, închinată contesei Brunwwig Terez de care era îndrăgostit. Acum puteți înțelege dragii mei tineri și mai puțin tineri, de ce merită să ascultăm Sonata Lunii în interpretarea aproape angelică a pianistei japoneze, în sala Congreselor de la Vatican, în prezența Papei Benedict al XVI-lea (youtube - Sonata No.14 – PapalMusic).

După mulți ani, în 1842, Bethoveen a finalizat ultima parte a Simfoniei a IX-a „Oda Bucuriei” prin care exprimă recunoștința sa pentru viață și pe care o putem fredona împreună cu cei 10.000 de cântăreți din îndepărtata Osaka - Japonia (youtube 10.000 people singing). Oda Bucuriei este de asemenea imnul oficial al Uniunii Europene, căci chiar și fără cuvinte, în limbajul universal al muzicii, reușește să dea glas idealurilor europene de libertate, pace și solidaritate. (Endre Libus)

RUGA BĂNĂȚEANĂ LA OPATIȚA



În cea de-a doua zi de Paște, când este Hramul Bisericii Ortodoxe Românești din localitate, locuitorii din Opatița sărbătoresc Ruga Satului. Ca toți bănățenii făloși, oamenii s-au pregătit din timp pentru această sărbătoare. Casele au strălucit de curățenie, pomii au fost văruiți, iar mirosul bucatelor tradiționale pregătite special pentru musafiri au întregit tabloul de sărbătoare. Primăria orașului Deta, Consiliul Local și Centrul Cultural Deta au contribuit la rândul lor ca această zi să fie cu adevărat una memorabilă. A fost tunsă iarba de pe spațiile verzi publice, au fost colectate toate deșeurile și au pregătit temeinic locul de desfășurare evenimentului. Casa Națională din Opatița a îmbrăcat straie noi și curate fiindu-i zugrăvit tot exteriorul. De-a lungul timpului am încercat să ridicăm ștacheta în ceea ce privește calitatea și diversitatea muzicii. Anul acesta, cunoscuta interpretă vocală de muzică populară, Dana Gruescu, acompaniată de orchestra condusă de renumitul acordeonist Titel Brestovicean, au adus cântecul bănățean la Opatița, făcând ca toți cei prezenți să petreacă o zi de neuitat. Personal, am un regret, acela că, de la an la an, cu toate că intrarea este liberă, participarea la un asemenea eveniment de amploare este tot mai scăzută. (Ovidiu Ivancea – director al Centrului Cultural al orașului Deta)

FELICITĂRI!



Liceul Tehnologic „Sf. Nicolae” Deta se mândrește din nou cu premiul I la chimie obținut de eleva Herișanu Oana Victoria din clasa a X-a R, având-o ca profesoară pe doamna Jilavu Ana, în data de 13 mai la Concursul ,,George Ostrogovich” de la Universitatea de Vest din Timișoara. La concurs au participat atât elevi din județul Timiș cât și din alte județe. Îi urăm mult succes în continuare și sperăm că va obține rezultate la fel de bune și în anii care urmează. (Profesor Galamboș Lenuța)

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

- STOICA ION şi TOMNIUC VIORICA – 04.05.2017
- BARNA EUGEN şi RĂUŢU RAMONA-CLAUDIA – 13.05.2017

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

  • GROZAVU ELENA, decedată la data de 01.04.2017 - 93 ani
  • KOVACS ELISAVETA, decedată la data de 19.04.2017- 87 ani
  • KIHM MARIOARA, decedată la data de 14.05.2017- 83 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Deta are un buget echilibrat

Bugetul orașului Deta pentru anul 2017 a fost adoptat în ședința în plen a Consiliului Local din luna martie. Votul dat de consilierii locali a fost unanim, astfel că bugetul de venituri și cheltuieli a fost adoptat cu sprijinul tuturor consilierilor prezenți la ședință. Bugetul este unul echilibrat și bine gândit, acordând atenție fiecărei părți din activitatea administrației locale și se bazează în primul rând pe cererile cetățenilor din orașul nostru. Nici în acest an nu au fost neglijate proiectele mari și importante ale comunității, cu mențiunea că nu se vor putea realiza toate în decursul acestui an. Proiectele importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studiile, caietele de sarcini, licitațiile și execuția. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate scurta timpul care le este alocat. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță. Cu toate aceste greutăți, Primăria a reușit să demareze o serie de proiecte importante, unele fiind deja aproape de final. Și în acest an se vor continua proiectele mari începute dar se vor deschide și altele noi. Bugetul local adoptat de Consiliul Local ia în calcul toate aceste proiecte, prioritățile fiind axate în principal pe proiecte mari de investiții. Casa de cultură din parcul orașului este un astfel de proiect propus spre finanțare în cadrul bugetului CNI pe acest an, licitația pentru acest obiectiv fiind în curs la Compania Națională de Investiții. Proiectul Aquatim, o altă mare investiție din orașul nostru a trecut de faza de licitație dar totul s-a blocat după ce una dintre firmele care au pierdut a contestat rezultatul, decizia urmând a fi luată probabil în instanță. Nici locuințele nu au fost uitate fiind depuse actele pentru blocuri ANL pe trei axe importante, cadre medicale, tineri și personal din administrația publoca locală. Dintre cele 8 proiecte ANL depuse în acest an de județul Timiș, Deta are două aprobate și prinse în bugetul ANL pe acest an. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost depus proiectul pentru realizarea drumului de acces în parcul industrial din Deta, un proiect amplu demarat în urmă cu câțiva ani în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. A fost depus și proiectul pentru extinderea și reamenajarea grădiniței cu program prelungit din oraș. Vor fi continuate lucrările la drumurile din zona Termal, un proiect amplu care pare neterminat. Amenajările bugetate pentru acest an vor aduce clarificări în această zonă urmând ca după încheierea lucrărilor să fie evident pentru toată lumea că nu s-au făcut drumuri fără cap și coadă. 

Nici satul Opatița nu a fost neglijat în cadrul bugetului pe acest an. Două străzi din Opatița vor fi asfaltate cu fonduri locale, iar pentru piața agroalimentară din oraș a fost prevăzută elaborarea caietelor de sarcini în vederea demarării unei investiții importante de modernizare a acestui obiectiv. Se va construi o hală acoperită și se va amenaja zona de mese din exteriorul halei. Tot în 2017 se va realiza caietul de sarcini pentru modernizarea străzii Marin Damaschin și Calea Banlocului, unde vor fi executate șanțurile pluviale și trotuarele. De asemenea se va organiza licitația pentru trotuarele din strada Parcului și Revoluției dar și dintre Strada Victoriei și zona Moldovița. Au mai fost alocați bani pentru studii privind amenajarea de locuințe sociale în clădirile fostelor ateliere școală din oraș.

Școlile din oraș, spitalele, bisericile și alte instituții importante din comunitatea noastră au fost luate în calcul la redactarea bugetului fiind astfel asigurată o bună funcționare a acestora pe parcursul întregului an. Organizațiile non-profit din oraș care au cerut finanțări au fost prinse în buget așa cum nu a fost uitat sportul sau zona socială. „Pot să spun fără teamă de a greși că avem un buget bine așezat care răspunde așteptărilor oamenilor. Nu am neglijat nicio zonă din activitatea comunității noastre și am căutat să finanțăm toate acțiunile serioase din oraș. Prioritare și în acest an sunt investițiile și marile proiecte ale comunității, unele care vor fi continuate, altele demarate în acest an și o altă parte finalizate. Poate că unii cred că dăm banii pe lucruri mărunte dar nu pot să le răspund decât cu cifrele din buget, iar dacă unii cred că școala, spitalul sau construcția de locuințe nu reprezintă proiecte importante, atunci nu am ce să mai spun. Cred că cea mai bună dovadă că avem un buget corect și bine așezat este votul unanim din Consiliul Local, un vot pentru care țin să le mulțumesc consilierilor care au trecut peste interesele politice și au înțeles că sunt în slujba locuitorilor orașului”, ne-a spus primarul Petru Roman.   



Distrugeri ale mobilierului urban



În ultima perioadă s-a constat o creștere a unui fenomen pe care nimeni nu și-l dorește și anume actele de distrugere și vandalism. Tot mai multe bănci din oraș au fost rupte, coșurile de gunoi au fost distruse și aruncate în șanțuri, iar mai nou, scena din parcul orașului a fost vandalizată. Persoane necunoscute au tăiat toată partea de decor din spatele scenei făcându-l practic inutilizabil. Cu siguranță cei care fac astfel de gesturi nu sunt cetățeni ai orașului nostru pentru că noi știm cu toții că toate aceste obiecte de mobilier urban costă bani, iar acești provin din taxele și impozitele noastre. Nu e posibil ca un cetățean al orașului nostru să își bată joc de banii lui sau de banii părinților, rudelor sau ai vecinilor. De aceea facem apel la toți cei care sunt martori la astfel de evenimente nedorite să sesizeze imediat Poliția sau Primăria.   

Editorial Petru Roman

Hristos a Înviat


Iată-ne din nou în pragul unei mari sărbători a creștinătății. În acest an, Sfintele Sărbători Pascale sunt sărbătorite la aceeași dată, atât de Catolici cât și de Ortodocși, ceea ce face ca momentul să fie mai încărcat de semnificații. Este un prilej foarte bun pentru noi toți să ne oprim câteva clipe din această goană zilnică și să ne curățăm sufletul gândindu-ne la Învierea Domnului Isus Hristos. Paștele înseamnă și prilejul revederii cu cei dragi dar și o binevenită odihnă și relaxare în liniștea căminelor noastre. Vă doresc din tot sufletul sărbători luminate, cu prosperitate și bucurii, multă sănătate și clipe frumoase alături de cei dragi. Paște Fericit și Hristos a Înviat pentru toți locuitorii orașului Deta și ai satului Opatița.   
Mesaj din partea Preotului paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Deta, Ioan Ciprian Blagoe

Am petrecut împreună postul Paştelui şi am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, la capătul lui. Ceea ce înseamnă că am urcat împreună o scară, că am urcat pe Golgota împreună cu Domnul Hristos în postul acesta, ca să ne răstignim cu El, ca să ne îngropăm cu El, dar ca să şi înviem împreună cu El. La Paşti mărturisim că „Hristos a înviat!” şi întărim: „Adevărat a înviat!”. „Adevărat”-ul acesta, trebuie să vină însă ca o încredinţare lăuntrică a lui Hristos în inima noastră nu doar intelectul să fie cel care afirmă cum că a existat un om Iisus Hristos despre care Biserica spune că a înviat, sau că „aşa se spune” de Paști. Biserica ne învaţă că Duhul Sfânt este Cel ce îi încredinţează pe oameni de realităţile care ţin de Dumnezeu. Învierea lui Hristos nu se cere demonstrată de la o generaţie la alta, ci împărtăşită prin puterea Duhului. Sărbătoarea Învierii Domnului este fără îndoială cea mai mare sărbătoare a creştinilor, după cum spune şi Sfântul Apostol Pavel că „dacă Iisus Hristos n-ar fi înviat, zadarnică ar fi propovăduirea noastră, zadarnică ar fi şi credinţa voastră”. Iar Mântuitorul a spus: „Eu sunt Învierea şi Viaţa, cel care crede in Mine, chiar daca va muri va fi viu.” Şi Iisus ne-a dovedit ca are putere asupra morţii pentru că El Însuşi a înviat a treia zi.

Învierea Domnului să fie pentru fiecare dintre noi un prilej de sinceră bucurie. În ziua de azi uităm de necazurile şi lipsurile vieţii, să avem înţelegere şi linişte sufletească în familiile noaste. Fie ca Sfintele Paşti să vă lumineze sufletul şi casa, să vă aducă numai bucurie şi sănătate şi îndemnându-vă să nu uitaţi niciodată pe Hristos şi Biserica Lui, vă adresez tradiţionala urare „Hristos a înviat!”


Salut de Paşti din partea Preotului paroh al Bisericii Romano-Catolice, Lokodi Attila

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.
Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbatări Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”
Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”
Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.


Mesaj din partea Preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe Deta, Liubodrag Boghicevici
Învierea Domnului este temeiul fundamental al vieţii morale, al iubirii de Dumnezeu şi al aproapelui, al faptelor bune. Ziua Învierii e marea sărbătoare a creştinilor de pretutindeni. În această zi, cu toţii ne adunăm într-un gând, o credinţă, o speranţă şi o iubire. Fie ca această mare şi sfântă bucurie a Învierii Domnului să ne lumineze sufletele şi să ne binecuvânteze vieţile cu sănătate, milostivenie şi dragoste! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!


Mesaj din partea Pastorului Baptiste Beraca, Ghiță Sporea
HRISTOS ISUS E VIU
„Un om învăţat, dar sceptic, i-a spus odată unei fetiţe care credea în Domnul Isus:
- Fata mea, tu nu ştii în cine crezi. Au fost mulţi Cristoşi. În care dintre ei crezi tu ?
- Eu ştiu în cine cred, eu cred în Hristos care a înviat din morţi.”
Viaţa noastră este construită în jurul morţii şi învierii lui Isus. Ea începe în fericire şi bucurie şi se sfârşeşte la fel. Avem un Hristos care a înviat într-un trup nesupus putrezirii şi indestructibil. Astfel prin învierea Sa, Tatăl a validat moartea Sa pentru toţi cei păcătoşi ca să-i aducă la el într-o părtăşie fără de egal şi permanentă. Despre acest Hristos înviat, Thomas Watson scria: Nu a înviat din morţi ca o persoană privată, ci ca una publică, fiind capul bisericii Sale. Învierea Sa a fost un succes copleşitor şi răsunător, un succes care trebuie proclamat pretutindeni şi la tot pasul. Învierea a fost răsplata Tatălui la sacrificiul inegalabil a Fiului său, un sacrificiu adus odată şi pentru totdeauna ca să ni se ierte păcatele şi să ne dea viaţă veşnică în dar. Noi, baptiştii vă dorim un Paște care să vă aducă pe lângă bucurie, pace şi prosperitate. Dar acum Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi. Hristos a Înviat !


Mesaj din partea Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea
Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă lumină, bucurie, sănătate şi speranţă alături de cei dragi! Paşte fericit! 

PIETA - CREDINŢĂ ŞI SPERANŢĂ ÎN ÎNVIERE

Dacă în urmă cu câţiva ani în realitate, de data aceasta, în Săptămâna Patimilor, doar pe aripile amintirilor mă aflu în faţa celei mai frumoase lucrări în marmură - Pieta (Coborârea de pe cruce) a marelui artist Michelangelo Bounarotti din Basilica San Pietro din Vatican-Roma. Vreau să aduc această capodoperă în atenția dumneavoastră, a cititorilor deoarece sunt convins că nu există persoană care să nu se emoţioneze în faţa acestei opere de artă care a fost sculptată în 1499 dintr-un singur bloc de marmură din peştera Cararra, ales şi transportat la Roma chiar de către artist.

Trupul neînsufleţit al lui Hristos este ţinut în braţe de Fecioara Maria, conform unor relatări, artistul ar fi folosit ca model evrei din Trastevere, Roma. Chipul său profund uman trezeşte compătimire adâncă, dar nu una pentru cei care L-au osândit. Toate detaliile anatomice sunt scoase în evidenţă, aerul duios, armonia membrelor, evidenţierea pulsului si a venelor sunt dovadă a talentului artistului, iar faţa exprimă o blândeţe caldă .

Pe Fecioara noastră dragă care la răstignirea Fiului Său trebuie să fi avut în jur de 50 de ani, Michelangelo o prezintă tânără şi gingaşă, aşa cum sunt puţine din operele lui. EA fiind PURĂ nu poate îmbătrâni, trebuind să îşi păstreze toată prospeţimea şi tinereţea ei neţinând cont de trecerea timpului. În capodopera lui Bounarotti, Fecioara noastră priveşte în jos către Fiul Său, putând citi pe faţa ei o tristeţe blândă şi o discretă stăpânire de sine. Toate trăsăturile Fecioarei sunt grăitoare, însufleţite. Cele două figuri au o frumuseţe divină. Împletind concepţia clasică grecească despre frumuseţea corpului omenesc cu idealul creştin al nemuririi sufletului, artistul înlătură expresia zguduitoare a morţii şi dă celor două personaje o linişte deplină, IAR NOUĂ, CELOR CARE PRIVIM, NE TRASMITE SPERANŢĂ ŞI CREDINŢĂ ÎN ÎNVIERE.

În scurta noastră călătorie pământească vedem şi trăim o stare de întristare şi neîmplinire. Ne întristează neputinţa, lipsa de curaj, singurătatea, despărţirea de cei dragi, neîmplinirea binelui, atrocitatea răului cu toate formele lui de manifestare. Ne tulbură zilele cu cele mai triste şi nedorite fapte care distrug omul şi sufletul său făcându-le de nerecunoscut. Pentru a contracara toate acestea TREBUIE SĂ NU NE PIERDEM SPERANŢA ŞI CREDINŢA, să ne ostenim făcând şi împlinind pentru suflete, fapte plăcute în fața lui Dumnezeu, vizitând pe cei singuri, bolnavi şi trişti, uitaţi, părăsiţi, bucuria şi izbăvirea de întristare să le trăim împreună în taina Bisericii şi în viaţa noastră.


Dacă în zilele de post şi rugăciune am purtat crucea şi durerea cu gândul la biruinţa învierii, să ne iertam, îmbrăţisându-ne unul pe celălalt, să imităm pe Mântuitorul cel Înviat care ne întâmpină pe toţi! În această Sfântă Zi a Învierii, să redevenim purtători de lumină şi bucurie veşnică, mărturisind şi vestind tuturor HRISTOS A ÎNVIAT! (
Endre Libuş)

Împreună - copii și părinți




Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune pe de o parte perfecționarea metodelor tradiționale și pe de altă parte introducerea unor metode, procedee și tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a copiilor. Programa actuală insistă pe atingerea finalităților, lăsând la latitudinea educatoarelor conținuturile, metodele și formele de organizare, permițând astfel punerea în valoare a propriei experiențe didactice prin activități educative cu caracter integrat, într-o abordare interdisciplinară, precum și utilizarea unor metode de predare care promovează învățarea prin cooperare și implică activități comune în rezolvarea unor sarcini. O astfel de activitate s-a organizat și desfășurat în grupa mare "A" a Grădiniței cu Program Prelungit Deta, unde copiii alături de părinții lor au lucrat împreună la o activitate cu tema „Tablou pentru mama”. Educatoare au creat o atmosferă plăcută, iar activitatea a debutat cu o povestioara intitulată "Inimioare, inimioare" de S. Cassvan, moment extrem de emoționant atât pentru copii cât și pentru părinți. Pe parcursul activității copiii au realizat că pot efectua lucruri minunate alături de părinții lor, au cooperat foarte bine și s-au ajutat unii pe alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare. Ce i-a impresionat pe părinți a fost faptul că în timpul realizării temei, copiii le-au făcut surprize, fiecare recitând câteva versuri, reprezentative pentru ei dar și pentru părinții lor. Aceste tipuri de activități au pe de-o parte scopul de a arăta părinților nivelul de pregătire al copiilor, iar pe de altă parte sunt încurajați să se simta și ei copii, să uite de grijile de zi cu zi și să-și aducă aminte de copilarie. (Educatoare, Prof. Țăran Mariana și Prof. Boghicevici Biliana)

Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare


Grupul de Acţiune Locală Asociaţia „Timiş Torontal Bârzava” a semnat în calitate de beneficiar, contractul subsecvent de finanţare, submăsura 19.4 Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare în valoare de 692.662 euro, suma alocată pentru perioada de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( P.N.D.R.) 2014-2020, măsura 19 Leader.

Submăsura 19.4 crează condiţiile ca beneficiarii submăsurii 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” în valoare de 2.797. 297 euro, entități juridice private/publice, să accesze fișele măsurii din Strategia de Dezvoltare Locala, cu respectarea prevederilor din Regulamentului Uniunii Europene 1305/201 și atingerea obiectivele sale, respectiv:
  • Stimularea inovării;
  • Consolidarea identității locale și a profilului local;
  • Îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale;
  • Soluționarea problemelor demografice;
  • Crearea și păstrarea locurilor de muncă în zonele LEADER;
  • Îmbunătățirea egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități și membrii minorităților;
  • Creșterea competitivității la nivel local;
  • Conservarea resurselor și protecția mediului natural;
  • Aplicarea unei abordări integrate și multisectoriale.
Din componenţa parteneriatului public-privat a G.A.L. Asociaţia ”Timiş Torontal Bârzava” fac parte următoarele U.A.T.: Consiliul Judetean Timiş, Deta, Gătaia, Banloc, Birda, Denta, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moraviţa, Pădureni, Voiteg (din judeţul Timiş) şi Berzovia, Forotic si Măureni și Doclin (din judeţul Caraş Severin). Pe lângă parteneri publici, din asociaţie mai fac parte 29 de societăti comerciale, PFA, II şi 9 asociaţii non-guvernamentale.


Un model pentru comunitatea din Deta


La aniversarea a 65 de ani de la căsătorie, Kirsch Matei, cetăţean de onoare al oraşului Deta și preşedinte onorific al Forumului Democrat al Germanilor din Deta, a primit din partea primarului Petru Roman distincția „Deta vă mulţumeşte” pentru modul admirabil în care s-a dedicat familiei și comunității în cadrul căreia a trăit. Kirsch Matei s-a născut în 17 decembrie 1930 în oraşul Deta, judeţul Timiş și a avut o îndelungată activitate în P.S.I., din 1959 – 1993, ca şef al Formaţiei Voluntare de Pompieri a oraşului Deta. Alături de primarul Petru Roman, la eveniment au participat Fernbach Ioan - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Tigla Iosef - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa, Siclovan Dagmar - vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor, Alba Helen – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara, Fisher Ignatz - preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Şămanţu Gerhart - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Deta, Mr.Herişanu Ioniţă - Comandatul Staţiei de pompieri Deta și Ivancea Ovidiu - directorul centrului Cultural Deta.

Grădiniţa P.P. Deta: Grupa ,,Buburuzele” la activitate cu mămicile de 8 Martie

La Grădiniţa cu Program Prelungit Deta, educatoarele grupei „Buburuzele” au renunțat la tradiţionala serbare de Ziua Mamei şi au realizat o activitate comună inedită, invitând mămicile să lucreze la un proiect alături de micuți. Pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 8 Martie au fost coordonate de prof. înv. preșc. Vertopan Mariana și de institutor Puiu Georgeta.


Pe fondul muzical al concertului „Primăvara”, de Antonio Vivaldi, preşcolarii, ajutaţi de mămici şi îndrumaţi de cadrele didactice, au plantat câte o zambilă. Au fost puse la dispoziţia mamelor şi copiilor răsaduri de floare, ghivece, mănuşi de protecţie pentru mămici, şorţuleţe, lopăţele, vase şi stropitori cu apă, pământ. Cei mici au ţinut neapărat să ajute la introducerea pământului în ghiveci și la udarea plantei proaspăt sădite. Iar până va înflori zambila, educatoarele le-au pregătit mămicilor un coșuleț cu flori, confecţionat din hârtie colorată, șnur și dantelă, o replică a florilor de primăvară, pe care copiii le-au oferit mămicilor împreună cu… instrucţiunile de îngrijire ale plantei adevărate. După ce au făcut repede curăţenie, preşcolarii le-au încântat pe mămici cu un scurt program artistic, iar la finalul spectacolului le-au invitat la dans pe jocul muzical ,,Fiecare pui are mama lui”. De asemenea, copiii le-au dăruit mamelor diplome de merit, confecţionate împreună cu educatoarele. Tot copiii au fost cei care şi-au servit mamele și doamnele cu prăjitura şi un suc astfel că îi felicităm și suntem mândre de felul în care au participat la activitățile de 8 martie. (Mariana Vertopan, profesor învățământ preșcolar)

Editorial Petru Roman

Un exemplu pentru noi toți

A fost o bucurie pentru mine să pot acorda distincția „Deta vă mulţumeşte” familiei Kirsch, la 65 de ani de la căsătorie. Dar dincolo de evenimentul festiv si de emoția momentului, pentru mine a rămas exemplul oferit de această frumoasă familie din orașul nostru. Avem multe de învățat de la acești oameni care s-au dedicat comunității în care au trăit și au muncit. Placheta pe care le-am oferit-o a fost doar simbolul imensei recunoștințe pe care o datorăm celor care fac prin viața lor de zi cu zi, prin exemplul pe care ni-l oferă, ca noi toți să trăim într-o comunitate mai bună și mai puternică. Deta a avut, și sunt convins că are și va mai avea și în viitor astfel de modele, astfel de oameni cu care ne mândrim. Datorită lor mergem cu fruntea sus în orice colț al lumii și primim cu mândrie oaspeți din toate zările. Deta este cunoscută și recunoscută și pentru oamenii ca soții Kirsch. Le mulțumesc și pe această cale în numele meu personal dar și în numele Primăriei și Consiliului Local pentru tot ce au făcut pemntru orașul nostru, le doresc multă sănătate și viață cât mai lungă alături de cei dragi. 

LADA CU ZESTRE LA DETA


În data de 12 martie, orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”, faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad, Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali, interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat tradiții atât de iubite în zona noastră.

Centrul Cultural al orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor, interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale, specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional, dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans, Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.


Mulțumesc tuturor celor care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare, și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural al orașului Deta)




Cumințenia Pământului, rămâne sau nu a noastră?

Ce a însemnat marea pentru imaginația grecilor antici, cu reflectarea ei în mituri, pentru poporul nostru a însemnat pământul cu codrii, stâncile, pajiștile lui cu arborii, florile și roadele anotimpurilor. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este Brâncuși, cel mai mare sculptor al timpurilor moderne, venit de pe plaiurile gorjene, din Hobița, unde a trăit comuniunea cu natura și pământul natal. Brâncuși s-a minunat de frumusețea și binefacerile vieții, iar mai apoi, privind în înaltul văzduhului în care zburau păsările lui măiastre a găsit inspirație în stâlpii care susțineau privodul caselor pentru a crea Coloana Infinitului. După ce a „înfipt” bine în pământul românesc minunea de la Târgu Jiu, coloana care susține bolta cerească universală, cu sufletul treaz, Brâncuși a sculptat capodopera sa – Cumințenia Pământului.


Prin numele său sublim și prin ea însăși, Cumințenia Pământului spune lucruri mai adânci decât ne dăm seama la prima contemplare. Ea simbolizează prinosul adus înțelepciunii și spiritualității românești pe pământul nostru de-a lungul mileniilor. Brâncuși a cioplit în piatră un idol feminin așezat într-o poziție de mare liniste și ciudată meditație, cu brațele încrucișate pe piept în poziția caracteristică țărăncilor din Romania. O liniște resemnată, o atitudine de reculegere și așteptare, o „cumințenie” care-și află rădăcinile în veacuri de trudă și suferință. Cumințenia Pământului exprimă o grandoare calmă, o monumentalitate caldă și o liniște sufletească suverană. Această operă genială încărcată de o profundă și candidă dragoste pentru țara noastră străbună, din cauza nepăsării și indiferenței conducătorilor noștri care sunt de-a dreptul de neînțeles pentru sufletul nostru pur românesc, am putea să o pierdem pentru totdeauna daca nu o vom răscumpăra. Se pare că nu a fost destul greșeala fatală din anii 50 a conducătorilor comuniști care au refuzat cu obstinență ATELIERUL MARELUI ARTIST, el a dorit să-l dăruiască țării sale, dar a devenit mândria Parisului, situat în vecinătatea imediată a Palatul Pompidou. Ar fi timpul să ne trezim la realitate și să păstrăm valorile României acasă!Acum, Cumințenia Pământului!( Endre Libus)

De Dragobete, la Deta, s-a iubit românește!

Cu ocazia Dragobetelui, o sărbătoare populară celebrată de români pe 24 februarie, Liceul Tehnologic “Sf. Nicolae” Deta a organizat un bal intitulat "De dragobete iubește românește!", eveniment aflat la cea de-a treia ediție. Momentele artistice pregătite de liceenii din Deta au fost intercalate cu mai multe probe la care au fost supuse 5 perechi înscrise în concursul “Miss&Mister Dragobete 2017”. În urma deliberării atente a juriului care a notat perechile cu note de la 1 la 5, titlul de “Miss Dragobete 2017” i-a revenit elevei Botorea Armina, iar cel de “Mister Dragobete 2017” elevului Szemenyuk Alex. (Galamboș Alexandra, Președinte C.S.E.)

Cupa Oraşului la tenis de masă

De mai mulți ani, la începutul primăverii, Consiliul Local și Primăria Deta organizează Cupa oraşului la tenis de masă. Și în 2017, cel care s-a implicat şi a oferit sprijin deosebit în desfăşurarea competiţiei a fost dr. Peiov Petru căruia îi mulţumim şi pe această cale. (Adina Maria Mateescu)

Câstigătorii sunt:

Adulţi masculin
Locul I – Shehabi Amer
Locul II – Pluştea Cornel
Locul III – Szabo Petru

Adulţi feminin
Locul I – Duimovics Denisa

Copii
Locul I – Pluştea Raul

Premii speciale
Brăteanu Adrian
Pluştea Catalin
Papp Ionuţ
Videki Cristian
Blaniţa Adrian

Tenisul de masă îşi are originea în Anglia secolului XIX. În 1890 se foloseşte pentru prima oară mingea de celuloid, care prin zgomotul produs determină denumirea jocului ping-pong, denumire care mai este folosită şi astăzi. În 1926 Federaţia Internaţională de Tenis de Masă organizează primul Campionat Mondial de Tenis de Masă în Anglia. Între anii 1950-1955 românca Angelica Rozeanu a câştigat cele şase ediţii consecutive ale Campionatului Mondial de Tenis de Masă fiind până în prezent ultima câştigătoare de origine non asiatică. Ca un fapt curios, tenisul de masă a fost interzis în Rusia la începutul secolului XX din cauza originii sale legate de aristocraţie.La nivel competiţional, cele mai puternice campionate din lume sunt în Europa şi China.