Cadouri, colinde şi un brad urias pentru copiii din Deta

Şi în acest an, seara de Ajun va aduce micuţilor din Deta bucuria sărbătorilor de iarnă
Primăria Oraşului Deta şi Casa de Cultură Orăşenească Deta organizează în data de 24 decembrie, începând cu orele ora 17.00, în faţa Muzeului oraşului Deta din Piaţa Pompierilor, sărbătoarea „Pomului de Crăciun”. Colindele vor răsuna, spre încântarea părinţilor şi bunicilor, iar sute de copii vor primi câte un cadou, pentru a-i convinge că Moş Crăciun nu i-a uitat. Sunt aşteptaţi toţi locuitorii oraşului nostru, pentru a petrece împreună un Crăciun magic. Ovidiu Ivancea.

Un sfert de milion de euro de la UE pentru iluminat arhitectural

Oraşul Deta a spart gheaţa şi a semnat primul proiect cu o localitate transfrontalieră din imediata vecinătate. Banii europeni vin în urma unei colaborări de excepţie între administraţia din Deta şi cea din Vrseţ, Serbia
Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră din Timişoara a găzduit, la sfârşitul lunii noiembrie, întâlnirea de semnare a proiectului între oraşul Deta şi comuna Vrseţ, al cărui obiectiv este să dezvolte atracţiile turistice din cele două localităţi. La Deta vor veni bani pentru iluminatul arhitectural a patru clădiri ce vor intra în patrimoniul turistic al oraşului. Vorbim aici de Biserica Ortodoxă si Biserica Romano-Catolică din Deta, Biserica Ortodoxă din Opatiţa şi Turnul Pompierilor din Deta. Tot pe bani europeni se va instala câte un panou de tip "touch screen", adică un panou de informare care se foloseşte prin simpla atingere cu mâna a unui ecran. Panoul de informare este de dimensiuni mari iar pe acesta vor putea fi vazute toate obiectivele turistice din Deta, Vrseţ şi împrejurimile celor doua orase. Autorităţile din cele două localităţi spun că această colaborare este doar începutul, urmând ca Vrseţ şi Deta să devină doi poli de creştere economică în zonă. În momentul de faţă, se află în discuţii peste 20 de proiecte de parteneriate între Vrseţ şi administraţiile membre ale ADI Timiş Torontal. Ioan Iovan
Proiectul care va aduce iluminatul arhitectural în Deta are o valoare de peste 867.000 euro, dintre care, 240.000 euro pentru partenerii români. Durata proiectului este de 12 luni.

Editorial Petru Roman

La sfârşit de an
Se apropie sfârşitul de an şi ca orice om gospodar încerc să fac un bilanţ al ultimelor 12 luni. Printre lucrurile care m-au bucurat în 2010 a fost faptul că am reuşit să aduc spitalul din oraşul nostru la standarde europene. Spitalul are acum o nouă conducere şi sunt convins că în scurt timp, cei care vor avea nevoie de servicii medicale, vor găsi la noi, în oraş, tot ce e mai bun din acest punct de vedere. În 2010 am reuşit să atragem investitorii şi am evitat o criză gravă a locurilor de muncă. Mă bucur că am reuşit să păstrăm o atmosferă de colaborare în Consiliul Local şi astfel am reuşit să luăm decizii în favoarea oraşului. Nu în ultimul rând, mă gândesc la finanţările europene care au adus un plus în bugetul nostru. Aş mai aminti de sprijinul serios şi competent pe care l-am primit din partea deputatului colegiului nostru, Gheorghe Ciobanu, un om dintr-o bucată, care ştie să se ţină de cuvânt. Ne pregătim să intrăm într-un nou an şi îmi doresc să fim optimişti. Atât eu cât şi consilierii locali şi funcţionarii din Primărie vom rămâne dedicaţi problemelor acestui frumos oraş si vă asigur că în anul care vine, veţi găsi la primărie un sprijin şi o mână de ajutor. La final, vă doresc dumneavoastră, locuitorilor oraşului Deta, un Crăciun fericit, un an nou mai bun şi mai îmbelşugat care să vă aducă bucurii, linişte şi bunătate. La mulţi ani 2011.

Mesaje de Sărbători

Cu toţii, de la mic la mare, aşteptăm cu nerăbdare sărbătorile de iarnă. Căutăm să stăm cât mai mult cu familia, cu cei dragi, să fim mai buni şi să ne gândim cu generozitate la persoanele din jurul nostru. În pragul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, oameni importanţi din comunitatea noastră au dorit să vă transmită câte un mesaj. Haideţi să le primim gândurile frumoase şi să le întoarcem aceleaşi urări de bine.
„Dragi cititori
Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit să ajungem încă odată să ne bucuram de sfintele sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei. Sărbătorile sunt pentru toţi, copii, tineri şi vârstnici, prilej de bucurie, de petrecere duhovnicească, de reculegere şi de întâlnire frăţească în rugăciune şi în cântec de colind strămoşesc, în biserici şi acasă.
Calea credinţei celei adevărate
Cântăm din nou: ,,Hristos se naşte, măriţi-L, Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L, Hristos pe pământ, înălţaţi-vă”. Sărbătoarea Crăciunului este ca un izvor al credinţei noastre în Dumnezeu, ca o temelie a adevărului, ca cele ce Domnul a făgăduit pentru mântuirea noastră se împlinesc, dacă noi suntem ,,tari în credinţă” (I Cor.XVI,13) şi urmăm calea credinţei celei adevărate, arătată nouă de sfânta Biserică. Prin credinţă avem posibilitatea să fim neîntrerupt în legătură cu Dumnezeu. Ea este mijlocul prin care noi creştinii primim descoperirea adevărurilor mântuitoare.
,,Fără credinţă nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu”
Astfel spune Sfânta Scriptura (Evrei XI,6). Deşi nevăzută ochilor noştri trupeşti, sălăşluită în suflet, credinţa este o putere care ne apropie de Dumnezeu, înseninează viaţa, dă curaj celor ce se află în primejdii, mângâie pe cei ce sunt în suferinţă, împacă pe cei învrăjbiţi, înlătură munţi de patimi care întunecă orizontul vieţii şi aruncă în marea iubirii deosebirile şi distanţele dintre oameni. Despre puterea şi binefacerile credinţei stau mărturie femeia canaaneiancă, sutaşul, mai marele sinagogii Iair şi alte exemple care ne îndeamnă să deschidem sufletul nostru larg şi să-L primim în el pe Iisus, să ne apropiem şi să trăim cu El.
Platoşa credinţei, ancora nădejdii şi scutul dragostei
Să prăznuim aşadar, Naşterea Domnului şi celelalte sărbători întru ,,omul cel nou” nu în ,,omul cel vechi”. Să nu reducem aceste sărbători numai la îmbrăcăminte mai frumoasă sau la mâncăruri mai alese, ci să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei, cu ancora nădejdii şi scutul dragostei. Să ne apropiem de cei ce pentru a se bucura de sărbători au nevoie de ajutorul nostru. Să împlinim îndemnul Sfântului Apostol Pavel: ,,mângâiaţi pe cei neputincioşi..fiţi îndelung-răbdători spre toţi. Duhul să nu-l stingeţi…Ce este bun să ţineţi…De tot lucrul rău să vă feriţi”.(I Tes.V,14,19,21). Sfintele Sărbători să vă găsească în deplină sănătate, în pace şi bucurie sufletească.” Protopop, Pr. Ioan Prisăcean.

*****
„Fie ca Sărbătorile de iarnă şi Noul An să vă aducă bucurie, sănătate fericire şi progres. LA MULŢI ANI 2011! CRĂCIUN FERICIT ŞI UN AN NOU BINECUVÂNTAT! HRISTOS S-A NĂSCUT!” Preot Paroh, Boghicevici Liubodrag.
*****
Gyermek született, Fiú adatott nekünk, az ő vállára kerül az uralom. Így fogják hívni: Isten örök terveinek hírnöke” (Izaj 9,6). Ezen gondolatok jegyében kívánok mindenkinek kegyelemteljes Karácsonyt és Boldog Újévet!
„Un prunc ni s-a născut nouă, un Fiu ni s-a dat nouă şi domnia a fost pusă pe umerii lui, iar numele lui este Sfetnic minunat” (Isaia 9,6). Prin aceste gînduri doresc tuturor Crăciun plin de har şi An Nou Fericit!
„Ein Licht strahlt heute über uns auf, denn geboren ist uns der Herr. Und man nennt ihn: Starker Gott, Friedensfürst, Vater der kommenden Welt“(Izaja 9,6). Mit diesen Gedanken wünsche ich Ihnen gesegnete Weinachten und ein Gutes Neues Jahr.
Na sate verni Zéla sas moglu milusti palni Koladni praznici i idna srécna no va Gudina!
Ft. Lokodi Attila preot – paroh
*****
„Sfintele Sărbători ale Crăciunului să vă aducă pace în suflete, sănătate şi fericire.Vă urez să aveţi parte de bucurii, iar anul care vine să stea sub semnul împlinirilor şi al încrederii într-un viitor mai bun.” Constantin Ostaficiuc, Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş
*****
„Sărbătoarea Crăciunului să vă deschidă inimile spre generozitate, linişte şi bucuriile aduse de familie şi prieteni. Vă urez multă sănătate, realizarea dorinţelor şi să vă păstraţi credinţa în Dumnezeu, aproape în suflet. Dincolo de farmecul cadourilor şi mâncărurile alese, Sfânta sărbătoare a Crăciunului, să vă aducă binecuvântarea Domnului şi un an nou mai bun.” Gheorghe Ciobanu, Deputatul colegiului 10 Deta
*****
„Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă şi a Anului Nou, vă doresc tuturor sănătate, fericire, bunăstare şi pace în suflet.” Ovidiu Ivancea, director al Casei de cultură orăşeneşti Deta
*****
„Vă doresc un Crăciun fericit şi un an nou plin de sănătate. Vă urez să nu aveţi nevoie de noi, însă dacă totuşi se întâmplă ceva, vă stăm la dispoziţie. Fie ca sărbătorile de iarnă să vă aducă momente minunate alături de familie şi cei dragi. La mulţi ani 2010!” Dr. Cobzariu Iosif Florin, managerul Spitalului Orăşenesc Deta

Bilanţ la sfârşitul anului 2010

Într-o lume în care principalele preocupări sunt legate de traiul zilnic şi depăşirea greutăţilor, ne-am obişnuit să trecem cu vederea sau să ignorăm lucrurile discrete din viaţa noastră. Cum arată oraşul, cum gândesc cei care ne conduc a devenit un subiect neinteresant, pe principiul că, dacă nu ne aduce un venit direct şi imediat, nu este important. Chiar dacă gândirea strategică şi viziunea nu mai sunt aspecte care să plaseze un om în faţă, în Deta încă mai există lideri adevăraţi, oameni care nu fac lucrurile întâmplător, ci le calculează pentru a aduce maxim de beneficii, comunităţii în care trăiesc. Un astfel de om este primarul Petru Roman. În cadrul unui interviu, primarul a fost de acord să răspundă unor întrebări care ne ajută să ne dăm seama care este poziţia actuală a oraşului nostru şi încotro ne îndreptăm.
Reporter: Anul 2010 se apropie de sfârşit. Cum a fost acest an pentru dumneavoastră ca primar şi pentru oraşul Deta?
Petru Roman:
Chiar dacă a fost un an de criză, ne-am descurcat peste aşteptări. Avem realizări care depăşesc estimările iniţiale. De exemplu, ne-am propus să asfaltăm 4 străzi, dar am reuşit să asfaltăm 6 străzi. Am primit bani de la Consiliul Judeţean Timiş, bani de la guvern şi de la deputatul Gheorghe Ciobanu. Pare greu de crezut şi probabil pe fondul problemelor financiare personale, oamenii nu înţeleg cum e posibil ca în vreme de criză, în oraşul nostru să se facă chiar mai multe decât într-o perioadă obişnuită. Dacă există chibzuinţă şi corectitudine în administrarea banilor, poţi face tot ce ţi-ai propus sau mai mult chiar.
Reporter: Primăria funcţionează impecabil, fără nici un punct slab?
Petru Roman:
Departe de mine această afirmaţie. Desigur că există neajunsuri, spuneam doar că am reuşit să aducem la bun sfârşit planurile pentru 2010. Una dintre probleme grave cu care ne confruntăm este salarizarea personalului din primărie. Tăierea sporurilor, tăierea celor 25% din venit, a căzut ca o bombă peste angajaţi. Am încercat să găsesc soluţii, însă sunt constrâns de cadrul legal. Mai mult, din 56 de angajaţi câţi avea primăria, am rămas cu 30 dintre care mulţi se află pe punctul de a se pensiona. Deşi conform grilei impuse de Guvern am mai putea să facem angajări, posturile sunt blocate.
Reporter: Vorbiţi cu locuitorii din Deta? Sunt mulţumiţi de dumneavoastră?
Petru Roman:
Vă spun sincer, cu mâna pe inimă că da. Oamenii au încredere în mine, vin să îmi povestească cele mai diverse probleme. Au fost şi persoane care au venit să-mi ceară ajutorul cu situaţii care nu ţin de primărie, cum ar fi obţinerea unui serviciu. Cât am putut, i-am ajutat.
Reporter: Spuneţi-mi un punct tare al oraşului Deta, de care vă veţi folosi în strategia pentru 2011.
Petru Roman:
Oraşul Deta este aproape de frontieră, are infrastructura pusă la punct, cine vine să investească la noi are apă, canal, drumuri, curent, gaz, telefonie, trotuare, Trezorerie, Parchet, Judecătorie , APIA, Spital. Pe viitor Deta va polariza activitatea economică din jur, va fi un stâlp de dezvoltare în zonă.
Reporter: Domnule primar, suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, unde veţi petrece sfârşitul anului?
Petru Roman: Acasă, alături de familie şi de cei dragi. Iar dacă îmi permiteţi, vreau să le urez locuitorilor din Deta un Crăciun fericit şi un nou an cu multă linişte şi sănătate.

Cultură pe scurt

* Casa de cultură orăşenească Deta a întâmpinat cu căldură Asociaţia culturală „Petöfi Sandor” din comuna Vrset, Serbia, care a prezentat în oraşul nostru, un spectacol cu obiceiuri şi tradiţii, extrem de apreciat de către amatorii de dansuri populare.
* Dorian Hausler Cozma şi Cătălin Olaru, doi membrii ai Formaţiei de dansuri populare româneşti din Deta, ne-au reprezentat cu mândrie la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Toboşarilor, Daje se na znanje, din localitatea Coka, Serbia.
* La începutul lunii decembrie, localitatea Şuşara din Serbia, a fost gazdă primitoare pentru Formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de cultură orăşenesti Deta. Tinerii noştri talentaţi au prezentat cinci suite de dansuri populare care au stârnit îndelungi ropote de aplauze. Ultimul dans a fost repetat la cererea insistentă a publicului. Suntem mândri de ei şi le mulţumim pentru efortul şi perseverenţa lor. Ovidiu Ivancea.

NOUTĂŢI DIN SPITALUL ORĂŞENESC DETA

* Vă stă la dispoziţie între orele 09:30 şi 13:30.
* Laboratorul de analize medicale a fost dotat suplimentar pentru a vă oferi servicii medicale cât mai performante. În momentul de faţă, spitalul de stat din Deta, se pregăteşte sa intre in concurenţă cu cele mai bune laboratoare private.
* S-a redeschis blocul operator pentru operaţii chirurgicale şi ginecologice.
* Laboratorul de imagistică, radiologie şi ecografie abdominală funcţionează între orele 09:30 şi 13:30
* Din data de 13 decembrie funcţionează noua bucătărie, iar din 1 ianuarie va fi deschisă sala de mese. Dr. Cobzariu Iosif Florin, manager al Spitalului Orăşenesc din Deta

Ziua naţională a României, sărbătorită deopotrivă de elevi, partide politice şi instituţii

Spectacol şcolar
Oraşul Deta a sărbătorit cum se cuvine ziua naţională a României. Sala festivă a Grupului Şcolar "Sfântul Nicolae" a devenit neîncăpătoare pentru publicul nerăbdător să vadă spectacolul pregătit de copiii talentaţi ai oraşului nostru. Înainte ca tabloul unirii de la Alba Iulia să fie zugrăvit printr-o scenetă de teatru, corul şcolii a reuşit să stârnească emoţia în sufletul spectatorilor, cântând într-o voce, "Deşteaptă-te române". Într-o atmosferă de sărbătoare, la Grupul Şcolar "Sfântul Nicolae", elevii au ascultat muzică uşoară şi au demonstrat cât de bine „se mişcă” pe ritmul dansurilor moderne. Si pentru că Deta este un oraş multicultural, formaţiile de dansuri populare bulgăreşti şi sârbeşti din cadrul Casei de Cultură, au vrut să aducă un omagiu României, de ziua naţională, asfel că au încântat publicul cu momente artistice de neuitat. În încheiere, formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de Cultură Deta a prezentat două suite de dansuri populare din zona de pustă a Banatului. Întreg programul a fost realizat de elevii claselor VI-XII sub îndrumarea profesorilor Lenuţa Galamboş, Darius Teuca, Doina Rabi, Ovidiu Ivancea, Laura Preda, Loredana Ciocani şi a instructorilor Ognien Vîrstnici şi Alin Pupăză. Rabi Doina
Slujbă religioasă şi evocare istorică
Monumentul din Piaţa Pompierilor a devenit loc de pelerinaj pentru românii adevăraţi care au vrut să îşi arate respectul şi aprecierea faţă de eroii naţionali. La fel ca şi în anii trecuţi, aniversarea Zilei Naţionale a României, a fost organizată de Primăria şi Casa de cultură a oraşului Deta. Manifestarea a fost deschisă de primarul Petru Roman, discursul său mobilizator fiind urmat de TeDeum-ul oficiat de protopopul Biserici Ortodoxe Române. Evenimentul a continuat cu o scurtă evocare în care a fost subliniată importanţa zilei de 1 Decembrie, intervenţie realizată şi expusă de Diana Tătăruşanu, urmând în mod firesc, depunerea de coroane în cinstea eroilor căzuţi în lupte pentru apărarea patriei. Ovidiu Ivancea.
„Ziua Naţională este ziua noastră. Gândiţi-vă că dacă vă doriţi o ţară mai curată, trebuie să îi învăţam pe cei din jur să nu mai arunce pe jos, dacă ne dorim o ţară cinstită, trebuie în primul rând să ne respectăm noi obligaţiile faţă de stat. Un trăi mai bun în România, începe cu eforturile fiecăruia dintre noi, iar România, singură, separat de românii săi, nu se va ridica niciodată la nivelul Europei”
a spus primarul Petru Roman, chiar înaintea slujbei oficiată de protopopul Bisericii ortodoxe.
Cine a depus coroane în acest an
Anul acesta, au adus flori la monumentul eroilor: Primăria oraşului Deta, Biserica ortodoxă română, Asociaţia veteranilor de război, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Grupul Şcolar „Sfântul Nicolae”, Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul National Liberal, Partidul Conservator, UDMR, Partidul România Mare, UBBR, Uniunea Sârbilor, Forumul German şi consilierul independent Ioţcov Lucian. La sfârşitul evenimentului, toţi participanţii au fost invitaţi să viziteze expoziţia de desen şi pictură cu tema 1 Decembrie, din cadrul Muzeului oraşului Deta, realizată de elevi din clasele gimnaziale. Ovidiu Ivancea

SPORT DE ZIUA ŞCOLII

La fel ca în fiecare an, de Sfântul Nicole, şcoala din Deta şi-a sărbătorit ziua prin organizarea unui turneu de handbal feminin. Anul acesta, la Cupa Sfântul Nicolae, au participat patru echipe feminine de la 3 şcoli: Liceul Teoretic Peciul Nou, Şcoala Generală Nr. 29 Timişoara şi şcoala noastră cu două echipe, una cu fete de liceu şi una cu fete de şcoala generală. "Ne bucurăm foarte mult când le vedem pe fete cum joacă, deoarece de la an de an, creşte atât nivelul tehnic şi tactic , cât şi numărul spectatorilor iubitori de handbal" ne-au spus cei care se ocupă de antrenamentele tinerelor handbaliste. Locul întâi a fost ocupat de fetele de la şcoala generală, locul doi de echipa Liceului Teoretic Peciul Nou, locul trei de fetele noastre de la liceu, iar locul patru de jucătoarele de la Şcoala Genenerala 29 Timişoara. Premiile au constat în cupe, diplome şi premii individuale. Profesorii echipelor participante au remarcat-o pe Ulmeanu Cosmina ca "cel mai tehnic" jucător şi pe Petrican Sonia ca "cel mai bun portar" al turneului. Prof. Francisc Szabo. Foto Francisc Szabo.

Astazi despre: TRAUMATISMUL CRANIAN ŞI PIERDEREA CUNOŞTINŢEI

Orice lovitură, mai slabă sau mai puternică, poate provoca leziuni atât în creier cât şi în măduva spinării. De la o anumită intensitate în sus, traumatismul cranian poate determina pierderea cunoştinţei.
Cum functioneaza creierul
Creierul este bine închis în cutia craniană osoasă şi este înconjurat de lichidul cefalo-rahidian pentru a fi protejat de lovituri. El transmite comenzi prin intermediul măduvei spinării, care coboară în lungul gâtului şi a coloanei vertebrale toracice şi lombare (şira spinării), către toţi nervii corpului uman. Creierul şi măduva spinării sunt structuri extrem de fragile, şi incapabile de a se autorepara, cu toată protecţia oferită de craniu şi coloana vertebrală.
Cum ne dăm seama dacă este vorba despre un traumatism cranian
În traumatismul cranian, creierul poate suferi atât din cauza loviturilor directe cât şi din cauza lovirii lui de propriul mijloc de apărare, cutia craniană, se cunosc o serie de consecinţe grave ale acestui mecanism de contralovitură. Toate traumatismele capului trebuie abordate cu cea mai mare atenţie şi suspiciune, mai ales dacă determină apariţia vreunuia dintre semnele următoare, care atestă creşterea presiunii intracraniene:
* Vomă, durere persistentă de cap sau somnolenţă;
* Pierdere de cunoştinţă parţială sau de scurtă durată;
* Pupile (partea neagra din centrul ochiului) de mărimi inegale, sau care cresc în dimensiuni sau care nu se mai micşorează la lumină (această evoluţie denotă creşterea presiunii intracraniene);
* Paralizie sau slăbiciune de o parte a feţei sau a corpului;
* Respiraţie zgomotoasă sau neregulată, sau care scade în intensitate;
* Puls puternic şi rar;
* Temperatura corporală crescută şi faţă congestionată;
* Scurgeri de lichide sanguinolente (sau de sânge) din nas sau ureche(i).
ATITUDINE IMEDIATĂ
Pentru oricare dintre cazurile de mai sus se cheamă de urgenţă ambulanţa. Bolnavul trebuie imobilizat cervical, se verifică pulsul şi îndepărtează oamenii din jur său. De asemenea un lucru bun care se poate face este deschiderea fereastrei şi relaxarea cravetei şi a curelei bolnavului. Dr. Cobzariu Iosif Florin, manager al Spitalului Orăşenesc din Deta

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

ABEL MARGARETA, 71 de ani, decedată la data de 20 noiembrie 2010.
VINCZE MARGARETA, 80 de ani, decedată la data de 24 noiembrie 2010.
DESPI MOISE, 86 de ani, decedat la data de 25 noiembrie 2010.
MAGDA LAZĂR, 58 de ani, decedat la data de 24 noiembrie 2010.
VINCZE EMERIC, 76 de ani, decedat la data de 1 decembrie 2010.
CUPŞA GRIGORE, 64 de ani, decedat la data de 2 decembrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!