Elevii Liceului Tehnologic ,,Sf. Nicolae’’ Deta s-au întors acasă cu…

Premii și mențiuni la limba franceză




În luna francofoniei, elevii Liceului Tehnologic "Sf. Nicolae" Deta, coordonați de dna profesoară Bot Lavinia, au obținut rezultate bune la olimpiada județeană de limba franceză, dar și la concursurile județene ale francofoniei. Astfel, elevii Craciun Claudiu și Moanta Andreea, din clasa a VIII-a A au obținut mențiuni la olimpiadă, iar eleva Sara Sehabi (clasa aXII-a), a câștigat premiul al doilea pe județ la concursul de cântec francofon "Chants, sons sur scene", desfășurat la Liceul Ion Vidu din Timișoara, secțiunea 18-25 de ani. Pentru prima dată, o echipă formată din patru elevi de clasa a VIII-a (Craciun Claudiu, Ciocani Carmina, Musuroi Izabela și Biberia Melisa) a participat la un concurs regional de presă francofonă alături de alți 200 de elevi din țară. Echipa a obținut locul al treilea la secțiunea școală generală și a fost recompensată cu diplome și cărți din partea Institutului Francez Timișoara. 

Totodată, încă doi elevi, Telbisz Gabriela (clasa a VI-a A) și Katona Robert (clasa a VIII-a A) au obținut premii speciale la concursul județean "Les meilleures créations", desfășurat la Liceul Jean Louis Calderon din Timișoara. 

Eleva Oana Herisanu, din clasa a IX-a , coordonată de dna profesoară Luminița Grad, a obținut de asemenea o mențiune la olimpiada județeană. Ne mândrim cu astfel de elevi și pe această cale îi felicităm urându-le rezultate și mai bune la viitoarele concursuri. (Prof. Lavinia Bot)

Elevii au făcut voluntariat pentru pacienții Spitalului din Deta



Cu ocazia zilei Mondiale a Sănătății, elevii Herișanu Oana Victoria, Ecob Sabrina, Boghicovici Elena, Magyar Alexandru și Suiugan Bianca, coordonați de doamna director-adjunct Cristina Vâlcea și de doamna profesoara Galamboș Lenuța au organizat o vizită la spitalul din Deta, în cadrul căreia au dezbătut cu pacienții internați efectele tutunului, al alcoolului și chiar al dorogurilor. Elevii implicați în proiectul „Nu-ți frânge aripile singur” au acordat suport psihologic pacienților pe care i-au întâlnit, aceștia din urmă fiind încântați de prezența tinerilor. Cel mai interesant schimb de opinii a fost cel privind legea antifumat. În cadrul aceluiași eveniment, Copiii de la secția de pediatrie au fost delectați de colega noastră Bianca cu povești care i-a introdus în lumea imaginară a basmului. La sfârșitul vizitei, bucuroși că au fost de folos pacienților de la Spital, elevii implicați în proiectul „Nu-ți frânge aripile singur” au promis că se vor întoarce și cu alte ocazii. (Herișanu Oana Victoria, clasa a IX-a R).

Editorial Petru Roman


Paște Fericit!


Acum în pragul Sfintelor Sărbători Pascale mă gândesc la dumneavoastră, la locuitorii orașului nostru. Este vremea împăcării și a renașterii speranțelor. Să ne gândim la cei din jurul nostru, să iertăm și să încercăm să fim mai buni. Nespusa bucurie a Învierii Domnului să își găsească loc în sufletele noastre, iar Hristos Cel ce a biruit moartea să reverse asupra noastră viață, sănătate, pace și bucurii. La Sărbătoarea Sfintelor Paști să coboare liniștea și pacea, minunea Învierii lui Isus să dăinuie în inimile tuturor, să vă lumineze viața și să vă aducă renașterea credinței, a speranței a bucuriei, cu bunătate și căldură în suflete. Sunt zile când trebuie să ne reamintim să fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima caldă și mai deschisă. Fie ca Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire și speranță. Clipe de neuitat alături de cei dragi și numai realizări! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT! 

Aniversare jubiliară - 25 ani de la înfiinţarea F.D.G.B - Filiala Deta

O zi deosebită pentru comunitatea germană din Deta, care a sărbătorit 25 de ani de la înfiinţarea F.D.G.B din Deta. Sărbătoarea a început cu o reuniune a membrilor F.D.G.B din Deta, alături de invitaţi de seamă: viceconsulul Germaniei dl. Siegfrid GEILHAUSEN, deputatul F.D.G.R. dl. Ovidiu GANŢ, preşedintele F.D.G. din Banat dl. Ioan FERNBACH, preşedintele F.D.G. din Caraş Severin dl. Erwin Josef ŢIGLA şi primarul oraşului Deta dl. Petru Roman, urmată de un spectacol susținut de ansamblul “Edelweiss” din Deta și formaţiile din Reşiţa, “Banater Bergland Trio”, “Maria si Gorg Gassenheimer” si “Intermezzo”.


Cu ocazia acestei aniversări, Consiliul Local al oraşului Deta şi Primaria au acordat F.D.G.B - Filiala Deta, distincţia “DETA VĂ MULŢUMEŞTE”, pentru merite deosebite în consolidarea dialogului intercultural, protejarea identităţii comunităţii germane şi strângerea relaţiilor acesteia cu societatea civilă şi instituţiile publice ale oraşului Deta. (Preşedinte al F.D.G.B - Filiala Deta Ing. Gerhart Şămanţu)


Petru Roman, primarul orașului Deta: „Vă mulțumesc din suflet domnule Matei Kirsch”

La 85 de ani, domnul Matei Kirsch este un model pentru noi toți. După 35 de ani în care s-a ocupat de Formația civilă de pompieri din Deta, perioadă în care mulți locuitori din oraș pot spune că îi datorează viața, domnul Matei Kirsch a preluat frâiele Forumului German din Deta. Întreaga sa viață a fost un om așezat, decent și gospodar, un om respectat, un cetățean al orașului nostru în fața căruia trebuie să ne scoatem pălăria. Vreau să îi mulțumesc domnului Matei Kirsch, atât în nume personal cât și în calitate de reprezentant al comunității din Deta, pentru tot ce a făcut pentru orașul nostru. El este cel care a avut un rol deciziv în procesul de cedare a clădirii în care funcționează astăzi Centrul Cultural de la Forumul German către administrația locală. I-am mulțumit și atunci și îi mulțumesc și acum. I-am decernat titlul de cetățean de onoare al orașului Deta, va rămâne în continuare președinte de onoare al Forumului, dar am sentimentul că este prea puțin pentru așa un om. Simt că ar fi trebuit să facem mai mult, să ne arătăm recunoștința și mulțumirea pentru acest om de caracter care a slujit o viață întreagă comunitatea din care face parte. Vă mulțumesc din suflet domnule Matei Kirsch și vă doresc să vă dea Dumnezeu o viață cât mai lungă și liniștită să vă puteți bucura de familie și de cei dragi. Sunteți și veți rămâne un exemplu pentru noi toți.” (Petru Roman, primarul orașului Deta)

BIOGRAFIE MATEI KIRSCH:
Născut în 17 decembrie 1930 în orașul Deta, județul Timiș.
Studii:
  • 1937 - 1940 - Școala generală
  • 1941 - 1944 - Gimnaziul
  • 1950 - 1952 - Școala profesională -seral
  • 1960 – 1963 - Liceu –seral
Activitate profesională:
  • 1945 - 1949 – Ucenic vânzător - Ferocom Deta
  • 1949 - 1991 – electrician, șef atelier electric, șef formație pompieri la Fabrica de placaje și furnire Deta.
  • 1955 – 1959 locțiitor șef formație - Formația voluntară de Pompieri a orașului Deta.
  • 1959 – 1993 șef formație -Formația voluntară de Pompieri a orașului Deta.
Distincții:

  • Insigna de fruntaș în Paza contra incendiilor
  • Medalia și insigna de veteran iîn Paza contra incendiilor
  • Cetățean de onoare al orașului Deta

Mesaje cu ocazia Paștelui Ortodox


Mesajul Protopopului Ioan Prisăcean

Toate sărbătorile creştineşti ne aduc un spor de lumină, de bucurie şi de pace în suflet.Toate revarsă asupra vieţii noastre razele binecuvântate ale harului dumnezeiesc. Din mijlocul lor devenim mai buni, mai înălţaţi sufleteşte şi mai stăruitori în săvârşirea binelui. Praznicul Învierii Domnului,pe care ne-a învrednicit Dumnezeu să-l ajungem şi în acest an cu pace şi sănătate, ne învăluie în razele lui de bucurie şi pace, fiindcă ne descoperă adevărul de temelie al credinţei noastre în Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morţii şi stăpânul vieţii. Ziua Învierii ne ridică la Dumnezeu şi ne face părtaşi la viaţa cea veşnică, prin Iisus Hristos care luminează inimile noastre. Dar Învierea Domnului ne leagă şi de viaţa noastră de pe pământ, luminează şi dă un rost superior strădaniilor noastre de fiecare zi. Când toate cele din afară ne cheamă la viaţă nouă ,luminoasă, ni se par atât de fireşti cuvintele Sfântului Apostol Pavel:,,Umblaţi ca fii ai luminii”(Efeseni 5,8). Adevăratul fiu al luminii este cel ce alungă dinlăuntrul său toată răutatea,toată vrajba şi toată patima cea rea aducătoare de moarte. ,,Să lepădăm deci, lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armele luminii”, ne spune acelaşi Sfânt Apostol (Romani 13,12), iar ,,roada luminii se arată în orice bunătate, dreptate şi adevăr” (Efeseni 5,9). Rog pe bunul Dumnezeu să vă învrednicescă să petreceţi marele Praznic al Sfintelor Paşti, cu pace, sănătate, bucurieşi întru toate ale voastre bună sporire. ,,HRISTOS A ÎNVIAT!” 




Mesajul Preotului Paroh Boghicevici Liubodrag

Sărbătoarea Învierii Domnului Isus Hristos ne aduce aminte de dragostea nemărginită a lui Dumnezeu şi ne învaţă să oferim la rândul nostru iubire şi iertare. Paștele este sărbatoarea în care Dumnezeul nostru a înviat din morți, iar în această zi sfântă, Hristos ne aduce liniștea și pacea pe Pămant. Pentru noi, creștinii, aceasta este ceea mai mare sărbătoare creştină care ne transmite bucurie, căldură şi speranţă. Lumina şi căldura Sfintei Învieri să pătrundă în casele, inimile şi sufletele noastre, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă şi iertare. Să ne bucurăm de minunea Învierii Domnului nostru Isus Hristos! HRISTOS A ÎNVIAT! PAȘTE FERICIT!




Mesajul Pastorului Gheorghe Sporea

ISUS E VIU! HRISTOS A ÎNVIAT ! Şi în acest an din nou, celebrăm Paştele creştin care ne reaminteşte tuturor că cea mai slăvită veste a venit dintr-un mormânt. Omul care a fost răstignit pe Golgota şi a murit pentru păcatele noastre a înviat a 3-a zi din morţi aşa precum a afirmat el însuşi în Evanghelia scrisă de Luca, cap 18; 31-33, la fel ca şi ucenicii Domnului Isus, la fel ca şi primii creştini la rândul nostru ne bucurăm şi vestim împreună. Biruinţa Mântuitorului Isus asupra morţii, a păcatului şi a stăpânitorului acestei lumi. Suntem portavocea Domnului care anunţăm marele eveniment al învierii lui Hristos. John Blanchard în cartea „Gathered Gold” următoarele: Paştele se sfârşeşte nu cu o înmormântare ci cu o sărbătoare. Una dintre cântările noastre creştine transmite următorul mesaj: Zarul de pe mormânt s-a rupt; Sfârşitu-sa lupta cea grea; Moarte puterea fiinţă e; A vieţii, e-nvingerea; Laudă, laudă A-nviat Isus; Domnul nostru a-nviat Aleluia, Aleluia. Vă salutăm plini de respect: HRISTOS A ÎNVIAT ! Să fim bucuroşi şi plini de entuziasm că avem un Răscumpărător viu care se-ngrijeşte de noi şi ne umple viaţa cu bucuria mântuirii. Biserica Baptistă Beraca vă doreşte un Paște Fericit !




Mesajul Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă lumină, bucurie, sănătate și speranță, alături de cei dragi! Paște fericit!

CRUCIFIXUL ÎNCHINARII NOASTRE


Datorită climei și terenurilor agricole prielnice, primele date despre cultivarea orezului în Banat, le avem încă din 1749, când, cu ajutorul familiilor din Italia, au fost obținute recolte promițătoare. În acei ani, în fruntea orezăriilor de la Denta și Opatița, s-a impus familia Limoni, la Deta era binecunoscută familia Boldi, iar la Gătaia și Topolea, familiile Timari și Arizzi din însorita Toscană își exercitau dominanța. Aceste familii destoinice, pe lângă tainele cultivării orezului, au adus cu ele religiozitatea și arta renascentistă toscană. Pal Arizzi a adus la Topolea comoara familiei sale, Crucifixul-bijuteria sculpturii florentine, pe care l-a așezat pe altarul micuței și cochetei capele ridicate în mijlocul orezăriei. Crucifixul cu puterile sale magice, l-a ajutat în momentele grele, în timpul Revoluției pașoptiste, în timpul dualismului, protejându-i și pe locuitorii zonei în timpul primului și al doilea război mondial. Credincioșii din zonă sunt convinși că același Crucifix din podul micii capele, a ocrotit localnicii de ororile colectivizării și ale comunismului. Și acum, după două secole, este cu noi în Săptămâna Patimilor, chemându-ne la smerenie și rugăciune.


Slavă Ție Mântuitorule că Te-ai milostivit de neamul nostru omenesc. Și noi care suntem fiii bisericii tale, am venit în fața Ta, să ne închinăm în numele fraților și părinților noștri pentru neamul nostru românesc. Primește Mântuitorule în zilele acestea, rugăciunile și nădejdea noastră, precum ai primit cântarea îngerilor și rugăciunile pastorilor. Primește mărturisirea inimilor noastre și ne călăuzește pe calea mântuirii. Binecuvântează lumea aceasta haotică cu pace, iar țara românească cu bucurie și îndestulare, casele noastre cu părinți credincioși și mamele cu dragoste de prunci. Așteptând minunea Învierii alături de tine, Doamne Isuse Hristoase binecuvântează-ne și coboară harul tău prea sfânt, odată cu primirea luminii Sfintei Învieri. Te rugăm să aduci în sufletele noastre minunea Învieri, iar pe buzele noastre, magicele cuvinte Hristos a înviat! Adevărat a înviat! (Endre Libus)

Participare la Lada cu zestre








În această primăvară, Centrul Cultural al orașului Deta, s-a prezentat cu tot ce are mai bun și mai frumos, la Festivalul concurs „Lada cu zestre”, aflat la cea de-a zecea ediție și organizat în acest an în comuna Ghilad.

Îmbarcați în două autobuze și în jur de paisprezece autoturisme, membrii Ansamblurilor de dansuri populare românești, sârbești, maghiare, germane cât și ai Corului mixt, după multe ore de pregătire temeinică, cu emoții dar și cu entuziasm, au plecat să prezinte comisiei de jurizare dansul și cântul specific bănățenilor făloși din zona de câmpie. Centrul Cultural al orașului Deta, a avut onoarea de a deschide Festivalul-concurs, în debut urcând pe scenă Corul mixt, care a interpretat două piese corale din folclor, și-anume „Brâul amestecat” de Pretorian Vlaiculescu și „De-ar fi mândra-n deal la cruce” de Ion Vidu, pe trei voci, sub bagheta domnului profesor Dan Orosan.

Ansamblul de dansuri populare sârbești, grupa mare și grupa mijlocie, i-au încântat pe toți cei prezenți cu suite specifice zonei de câmpie, reprezentative pentru etnia sârbă, coregraful fiind Diana Tătărusanu. Ansamblul de dansuri populare maghiare, a prezentat o coregrafie deosebită pentru „Dansul cu unelte”, coregrafia fiind realizată de către Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare germane a venit în fața publicului cu o suită de dansuri populare svăbesti, specifice zonei, coregrafia fiind semnată de Șămanțu Gerhard și Șămanțu Elena. Ansamblul de dansuri populare românești, structurat pe două nivele, tineret și seniori, au cucerit publicul cu suite de dansuri populare specifice Banatului de câmpie, cu coregrafia instructorului-coregraf Voicu Cătalin. La secțiunea soliști dansatori, am avut o pereche de tineri foarte talentați, care au prezentat un dans tigănesc.


Vreau să precizez faptul că, pe scena acestui festival, au urcat din partea orașului Deta peste o sută douăzeci de persoane. Pe lângă artiștii din orașul nostru, în cadrul formațiilor și al corului, activează de asemenea, copii și tineri din comuna Denta și orașul Gătaia. Toți cei care au evoluat pe scena Casei Naționale din Ghilad, au pus în valoare activitatea culturală vastă și variată a Centrului Cultural, aducându-și aportul în păstrarea și promovarea valorilor autentice, fiind,așa cum îmi place să spun, o carte de vizită a orașului Deta. (Ovidiu Ivancea, director, Centrul Cultural al orașului Deta

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

- MERCUŢI CONSTANTIN şi RAITA ANGELICA – căsătoriţi la data de 9.04.2016
- SUCIU FABIAN-FLORIN şi GRUIAN ANDA-MARIA – căsătoriţi la data de 16.04.2016

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

  • DORNEA ELENA-IELIŢA, decedată la data de 23.03.2016-88 ani
  • NICA AVRAM, decedat la data de 26.03.2016- 90 ani
  • CONSTANTINIU IOVANCA, decedată la data de 29.03.2016- 93 ani
  • RAICOV MILETA, decedat la data de 15.04.2016- 58 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!