Apă şi canalizare în Deta, din bani europeni



119 milioane de Euro, în mare parte bani europeni, nerambursabili, reprezintă costul unui program major de investiţii în apă şi canalizare în judeţul Timiş, derulat de societatea Aquatim. Proiectul, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, este unul de anvergură, prin care se vor realiza 200 km de reţele de canalizare şi 100 km de reţele de apă, 7 staţii de epurare a apei uzate şi 3 staţii de tratare a apei potabile, în 12 localităţi din judeţ. Contribuţia Uniunii Europene este de 74% din valoarea programului, bani nerambursabili, cea a societăţii Aquatim este de 13%, restul provenind de la autorităţile locale şi bugetul de stat.

Cât costă investiţiile din Deta
În Deta, valoarea investiţiilor din cadrul proiectului menţionat este de peste 9 milioane de Euro. Cu aceşti bani, se va reabilita staţia de tratare a apei potabile, se vor înlocui 4 km de conducte de apă şi se va extinde reţeaua de apă cu aproape 5 km de conducte noi. De asemenea, s-a construit o staţie de epurare avansată a apelor uzate şi se va extinde sistemul de canalizare cu 6 km şi se va înlocui 1 km din sistemul existent. Lucrările mai includ şi construirea unei staţii de pompare a apei potabile, testarea şi reechiparea a trei foraje, înlocuirea aducţiunii de apă, pe un tronson de 11 km, construirea unui rezervor nou de 100 mc, de înmagazinare a apei potabile, a unei staţii de pompare a apei potabile şi înlocuirea conductelor de refulare la canalizare, pe un tronson de 0,34 km.

Tehnologii de ultimă oră pentru staţia de epurare din Deta
Noua staţie de epurare din Deta a fost proiectată pentru a deservi o populaţie echivalentă de 7.089 locuitori şi este o staţie mecano-biologică, care va realiza epurarea avansată a apei uzate, cu eliminarea fosforului şi azotului şi tratarea nămolului rezultat. Efluentul staţiei, adică apa epurată redată circuitului natural, va respecta cerinţele relevante ale normativului NTPA-001, care transpune prevederile directivei europene din domeniu. Dimensionarea staţiei s-a făcut pentru un debit mediu de 1.140 m3/zi şi unul maxim de 1.346 m3/zi. 

Staţia din Deta, la fel ca toate celelalte nouă staţii de tratare şi epurare, construite în cadrul proiectului implementat în judeţ de către Aquatim, este dotată cu sisteme SCADA de ultimă oră, pentru monitorizarea şi conducerea automată a proceselor. SCADA înseamnă, într-un cuvânt, monitorizare, control şi achiziţii de date, acronimul provenind din limba engleză  Supervisory Control and Data Acquisition. Termenul se referă la un sistem complex de automatizare, folosit în procesele industriale. Un centru de comandă monitorizează şi controlează un întreg spaţiu de producţie, o mare parte a operaţiunilor, putând fi executate automat, chiar şi comandate de la distanţă.

Staţia de epurare din Deta, condusă atât local, cât şi din Timişoara
Concret, în cadrul staţiei se vor măsura automat şi transmite on-line PH-ul şi temperatura apei uzate care intră în staţie, precum şi concentraţiile compuşilor cu fosfor şi azot şi consumul chimic de oxigen. Sistemul va permite, de asemenea, urmărirea şi controlul nivelului apei în staţiile de pompare, bazine, reactoare, debitelor pe fluxul tehnologic, concentraţiilor de oxigen etc, şi, cel mai important, monitorizarea on-line a principalilor indicatori de calitate ai efluentului, adică ai apei „curăţate”, care iese din staţie – PH, temperatură, azot şi fosfor, consum biochimic de oxigen şi materii în suspensie. Toate valorile parametrilor menţionaţi sunt evaluate şi prelucrate de aplicaţii software specifice, şi astfel, procesul este dirijat prin calculator. Staţia va putea fi operată, atât local, cât şi de la distanţă, din Timişoara.

În anul 2015 actuala etapă a proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Timiş se va finaliza. Investiţiile Aquatim în regiune nu se vor opri însă aici, pentru etapa următoare fiind vizate în principal localităţile mai mici, cu minim 2.000 de locuitori, care nu au fost incluse în această primă fază. Specialiştii Aquatim au avut în vedere acest lucru la planificarea actualelor investiţii. Sistemele de automatizare implementate în cadrul acestui proiect au fost astfel concepute încât să permită integrarea, pe viitor, în două centre regionale SCADA de control, unul pentru staţiile de tratare, unul pentru cele de epurare.

Sistemele de monitorizare automată a proceselor au fost testate cu succes, de Aquatim, în Timişoara, în ultimii zece ani. Acestea şi-au dovedit, în timp, utilitatea, ducând la creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare a instalaţiilor şi a calităţii serviciilor prestate. Loredana Leordean, purtător de cuvânt AQUATIM S.A.

Editorial Petru Roman

Lucrări în derulare
Așa cum probabil ați constatat, în orașul nostru se desfășoară ample lucrări la sistemul de apă și canal. Este vorba de un proiect european de 119 milioane de euro, implementat de Aquatim în mai multe localități din județul Timiș. În Deta, investiția este de peste 9 milioane de euro și prevede modernizarea rețelelor de apă și canal și punerea în funcțiune a unei stații de epurare, precum și modernizarea stației de tratare a apelor. Lucrarea este foarte importantă pentru Deta, dar în același timp creează și o serie de neplăceri. Sunt sigur că ați remarcat faptul că șantierul a dat peste cap tot orașul iar lucrările se desfășoară cu mare dificultate, multe termene fiind depășite. Chiar dacă nu este o lucrare a Primăriei, noi am făcut toate eforturile și demersurile legale pentru a urgenta lucrările și pentru a determina firmele angajate de Aquatim să lucreze mai rapid și mai curăț. Din păcate, demersurile noastre nu s-au soldat de fiecare dată cu succes. Vă asigurăm că vom continua să supraveghem atent aceste lucrări și nu vom ezita să aplicăm și sancțiuni atunci când vom constata încălcări ale reglementărilor legale. În numele constructorilor ne cerem scuze față de locuitorii din Deta pentru neplăcerile create. Răbdarea dumneavoastră va fi recompensată la finalizarea lucrărilor când cu toții ne vom putea bucura de un sistem modern de distribuție a apei potabile și de canalizare.

9 mai, triplă sărbătoare pentru Deta

Orașul Deta este recunoscut pentru atenția și considerația cu care îți sărbătorește marile evenimente istorice. Anul acesta, de 9 mai, în faţa Muzeului Oraşului Deta, la Monumentul eroilor, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Deta și Centrul Cultural al oraşului Deta, au organizat un eveniment de manifestare a recunoştinţei pentru toţi cei care s-au jertfit pentru apărarea României. În prezenţa principalelor instituţii publice, a asociaţiilor şi partidelor politice, cuvântul de deschidere a fost adresat de către primarul oraşului, domnul Petru Roman, iar Tedeumul şi slujba de pomenire a fost oficiată de către protopopul Ion Prisăcean şi preotul paroh Ciprian Blagoe. Așa cum ne-am obișnuit, evocarea evenimentului a fost susţinută de către domnişoara Diana Tătăruşanu, care prin discursul documentat a transmis tuturor încărcătura istorică a acestei zile. Au fost depuse coroane de către: Primăria oraşului Deta, Asociaţia Veteranilor de Război, Politia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, UDMR-Deta, Asociaţia Seniorilor Deta, Uniunea sârbilor Deta, Uniunea bulgară Deta, Asociaţia pensionarilor MAI-Deta, UNPR –Deta, Partidul Conservator Deta, Forumul German Deta.

Un moment special al evenimentului a fost creat de Corul mixt al Centrului Cultural Deta care, în primă audiţie și la prima apariție în public, a cântat pe trei voci, Imnul de stat al României și Imnul Eroilor. Format la începutul acestui an la iniţiativa şi cu sprijinul domnului primar Petru Roman, sub directa îndrumare a domnului profesor Dan Orosan, membru al Corului Filarmonicii Banatul din Timişoara, Corul mixt al Centrului Cultural Deta reunește 25 de persoane, care prin atitudinea și ținuta lor au trezit în fiecare dintre cei prezenți un sentiment de veritabil patriotism. Personal doresc să mulţumesc tuturor celor care fac parte din acest cor, pentru efortul deosebit, pentru interesul de a face ceva frumos, ceva cu care oraşul Deta se poate mândri. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural al orașului Deta.

Ziua de 9 Mai are pentru poporul român o triplă semnificaţie. În urmă cu 138 de ani, în data de 9 mai 1877, a fost proclamată Independenţa de stat a României. După mai bine de jumătate de secol, în data de 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării Germaniei naziste, iar în istoria mai recentă, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România sărbătorește pe data de 9 mai Ziua Europei.

Ziua Europei la liceu

Pentru a marca data de 9 mai și a celebra Ziua Europei, în cadrul Liceului Tehnologic „Sfântul Nicolae” Deta a fost organizat un concurs la care au participat şase echipe de elevi din clasele IX-XI. Tinerii s-au remarcat pe parcursul a patru probe care au constat în verificarea cunoştinţelor despre Uniunea Europeană şi caracteristicile unor ţări europene, apoi la ultimele două probe, elevii şi-au dovedit originalitatea realizând o reclamă pentru preparate tradiţionale românești, dar şi pentru România ca țară. La fel de interesantă a fost și intervenția prezentatoarelor care i-au invitat pe cei prezenți la o călătorie imaginară prin Europa, dezvăluind detalii inedite despre tările bătrânului continent. Profesori organizatori: Jinaru Ion (director), Lungu Corina, Galamboş Lenuţa și Spătăreanu Nicuţa.

Alu Metall Guss din Deta inaugurează o instalație pentru amestecul de formare

Alu Metall Guss, AMG, cea mai veche turnătorie din aliaj de Aluminiu din lume, a pus în funcțiune în luna aprilie, în turnătoria din Deta, o nouă instalație pentru amestecul de formare. La inaugurarea instalației au participat viceprimarul din Deta, domnul Șămanțu Gerhart, alături de domnul Iovan Ioan și 15 invitați din Germania. Programul artistic care a urmat a îmbinat elementele culturale elvețiene și românești, așa cum îi șade bine unui eveniment care aduce laolaltă investitori străini și angajați din România. Cântecul tradițional elvețian la trompetă a atras curiozitatea tuturor celor prezenți, iar formația de muzică populară din zona Deta a adus bună dispoziție și o atmosferă de sărbătoare. Alu Metall Guss a început ca o afacere de familie,dezvoltând pe lângă turnătoria din Elveția, o firmă de prelucrare și o turnătorie în orașul nostru. Cristina Bota.

LET’S DO IT DETA 2015

Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.” Sir Peter Scott

Sâmbătă, 25 aprilie 2015, orașul nostru s-a raliat campaniei naționale Let's do it și a fost organizate acţiuni de voluntariat care au constat în strângerea deşeurilor si igienizare în zona bălţilor Termal şi a bălţilor Ţiglărie, zona Gării, zona Muzeului Oraşului Deta, Piaţa Libertăţii şi în zona ANL. Cei 60 de voluntari au fost echipaţi cu mănuşi, saci şi ustensile de grădinărit, în câteva ore reuşind să atingă obiectivul principal al evenimentului, acela de a face un mare bine mediului înconjurător. Voluntari pentru Deta au fost: Team4Life, Asociaţia Pescarilor din Deta, Asociaţia Seniorilor din Deta, locatari din Piaţa Libertăţii şi Primăria Oraşului Deta. Asociaţia Seniorilor s-a ocupat cu igienizarea Muzeului şi a împrejurimilor, Team4Life a curăţat zona Gării, Asociaţia Pescarilor a igienizat zona bălţilor Termal şi Ţiglărie, cei din zona Piaţa Libertăţii au făcut curăţenie în zona lor, iar de zona ANL s-a ocupat familia Artucov. Campania let's doi it și voluntariatul pentru igienizarea mediului înconjurător a devenit o tradiţie pentru oraşul Deta şi sperăm ca, pe viitor, să fie mai multe persoane implicate. Mirel Petrican.

Alcoolul – risipă de clipe frumoase

În luna mai, în cadrul Liceului Tehnologic „Sfântul Nicolae” se desfăşoară proiectul extraşcolar „Alcoolul–risipă de clipe frumoase”, inițiativă care cuprinde mai multe activităţi şi are ca scop informarea elevilor claselor a IX-a despre efectele negative ale alcoolul şi importanța reducerii consumului de alcool. Prima activitate a avut loc în săptămâna 4 – 9 mai, elevii implicaţi descoperind ce înseamnă un stil de viaţă sănătos şi cum să-l integreze în viaţa de zi cu zi. La proiect participă elevele Galamboş Alexandra, Andrei Paula, Brumar Ancuţa şi Chiticariu Nadine din clasa a IX-U, sub îndrumarea doamnelor profesoare Vâlcea Cristina (coordonator de proiect) si Galamboş Lenuța. Parteneri în cadrul proiectului sunt reprezentanţi din partea Poliţiei, ai Spitalului, ai Asociaţiei de Părinţi și nu în ultimul rând, conducerea şcolii prin reprezentantul său, director Ion Jinaru. Prof. Vâlcea Cristina.

Despre colecționarii de artă și sacrificiul lor


În secția de antichități din Grecia antică de la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta sunt expuse și 20 de fotografii de colecționari. Acestea se pierd pe întinderea monumentală a pereților, iar când ajungi în fața lor, observi că, printr-un subtil reflex de respingere, vizitatorii se îndepărtează în loc să se apropie. Poate pentru că, printre statuile de marmură și obiectele prețioase din vitrine, fotografiile de la începutul veacului par mai vechi decât antichitățile. Oricum anacronice. E pentru prima oară când văd prezentate într-un muzeu și fotografii ale donatorilor. Cu totul vreo 20. Le-am numărat sub privirile circumspecte ale îngrijitorilor de sală și nu garantez că le-am inventariat chiar pe toate. Universitari bărboși, slujbași în uniformă de cancelarie, generali bătrâni, medici dedicați profesiei, cu toții având gustul obiectelor din vechime, într-un cuvânt colecționari. Oameni care nu au avut ambiția de a aduna averi pentru ei, vrând doar să cheltuiască averea pentru o colecție, iar colecția să o lase statului.Nici un psihiatru sau psiholog nu s-a încumetat să analizeze determinările intime ale colecționarului, omul care adună ca să dăruiască, persoană cam asocială, în stare să își sărăcească familia cu pasiunea sa și care nu se simte împlinită sufletește dacă nu își vede tezaurul într-un muzeu expus, cel mai adesea fără a se pomeni și numele donatorului. La New York, gigantul Muzeu Metropolitan a dat nume unor săli dupa numele unor faimoși donatori milionari: Mellon, Rockefeller sau Ford. La Budapesta, răsplata este mai modestă: o fotografie în prejma colecției. La fotografii, lumea se uită cu atenție doar când un excentric întârzie înaintea lor, ca să citească explicația de sub imagine. De altfel fotografiile sunt prea mici ca să atragă atenția. Este o răsplată față de care parcă și Muzeul are unele rețineri. Ca în toate cazurile, când o faptă de cultura nu are precedent. O explicație a bizareriei destinului de colecționar o avem chiar în impresia de protecție solidă ce o impune Muzeul de Belle Arte Budapesta. Colecționarii știu că numai un muzeu national știe să le continue strădania, că familia sau moștenitorii ar putea strica repede ceea ce au clădit ei într-o viață . Și toate acestea doar pentru un simplu „mulțumesc”. Endre Libus.

Primăria Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți

- SEIN DORINEL şi NOVACOVICI POMORANCA – căsătoriţi la data de 30.04.2015

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

- GEORGE GEORGINA - 83 ani, decedată la data de 18.04.2015.
- ŞEIN ECATERINA - 64 ani, decedată la data de 24.04.2015.
- BĂRBULESCU DAN - 51 ani, decedat la data de 05.05.2015.
- BERNARD ELENA-HENRIETE - 73 ani, decedată la data de 09.05.2015 .
- VASTAG IOSIF - 75 ani, decedat la data de 11.05.2015 – 75 ani.