Politicile fiscale naționale se simt și la Deta

Buget mai sărac decât anul trecut

Bugetul orașului Deta a fost aprobat în ședința Consiliului Local din data de 8 februarie. La întocmirea bugetului s-a ținut cont, ca în fiecare an, de prioritățile cetățenilor din orașul nostru. Din păcate nu se vor putea finanța toate proiectele pregătite pentru acest an și acest lucru se datorează, în principal, schimbărilor din zona politicilor fiscale naționale. Partidul aflat acum la guvernare a luat o serie de măsuri fiscale și bugetare care afectează direct bugetele localităților din țară iar Deta nu face excepție. Sunt afectate atât alocațiile de la bugetul central cât și sumele provenite din veniturile proprii ale administrației locale. De exemplu, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au redus aproape la jumătate față de anul trecut. Sumele defalcate din TVA scad cu aproape 25 de procente iar veniturile secțiunii de dezvoltare se reduc la aproape jumătate față de 2017.

La capitolul cheltuieli, administrația locală a fost nevoită să facă mai multe reduceri. Școlile și grădinițele rămân pe lista de priorități fiind considerate extrem de importante pentru dezvoltarea orașului. Nu au fost neglijate nici bisercile sau spitalul chiar dacă sumele nu sunt mai mari decât în anul precedent.


Cu toate greutățile care au apărut în această ultimă perioadă, construcția bugetară a ținut cont de prioritățile orașului și au fost alocați bani pentru investiții, acordându-se o atenție specială continuării unor lucrări începute în anii precedenți. De exemplu, reabilitarea pieței agroalimentare din oraș și proiectul Aquatim au avut nevoie de mai mulți ani pentru că a fost vorba de proiecte mari. Astfel de proiecte importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studii, caiete de sarcini, licitații și execuție. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate să scurteze timpul care le este alocat, iar fiecare etapă înseamnă costuri și cheltuieli. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță cu alte cheltuieli și costuri. Investițiile în supravegherea video a orașului și realizarea drumul Calea Ghiladului – ITSAIA sunt doar două exemple de lucrări care s-ar fi putut finaliza mult mai repede dacă nu s-ar fi lovit de aceste piedici birocratice.

În ciuda tuturor provocărilor care au trebuit depășite, Primăria a reușit să demareze în anii trecuți o serie de proiecte importante unele fiind deja aproape de final. Pe lângă continuarea proiectelor mari începute, se vor deschide și altele noi printre care se numără și realizarea accesului la Parcul Industrial și amenajarea de străzi în Opatița. Nu au fost uitate nici asociațiile din oraș, cele mai importante proiecte din acest sector urmând se beneficieze de finanțare. Nu este prima oară când orașul nostru se confruntă cu dificultăți generate de politicile naționale și de fiecare dată s-au găsit soluții. Chiar dacă banii nu vor fi foarte mulți, lucrările importante din oraș vor fi finalizate și se vor căuta surse alternative de finanțare din fonduri europene în vederea demarării unor proiecte noi.

Avem deja o serie de proiecte depuse spre finanțare pe programul România-Ungaria împreună cu orașul Sânnicolau Mare și localitatea Morahalom din Ungaria pentru obținerea de informații și comunicații pentru orașe SMART. Un alt proiect este depus pe GAL și se referă la cea de-a doua etapă a modernizării pieței agroalimentare din Deta. Pe POR este depus un proiect pentru anveloparea de blocuri iar pe axa transfrontalieră România-Serbia, până la sfârșitul lunii martie, vor fi depuse 3 proiecte, unul cu localitatea Plandiște pentru modernizarea și dotarea spitalului din Deta, unul cu Vârșeț pentru amenajarea brațului vechi al canalului Bordeanca și unul cu Csoka în vederea calificării forței de muncă. De asemenea sunt pregătite pentru depunere încă două proiecte pe axa 13 POR, program care deocamdată este în dezbatere publică.   

Editorial Petru Roman

Descentralizare doar pe hârtie

Despre autonomia locală se discută de aproape 30 de ani în România și de fiecare dată răspunsul guvernanților este că „se va face”. Unii spun chiar că s-a făcut. Primarii însă, cei care administrează comunitățile locale, știu cel mai bine că tot ce s-a făcut este mai mult pe hârtie decât în realitate. În momentul în care construim bugetul și îl aducem în dezbaterea comunității vedem că de fapt nu există descentralizare și autonomie administrativă locală așa cum sunt acestea înțelese în întreaga Europă. Avem multe obligații atunci când trebuie să strângem bani dar când cerem înapoi acești bani pentru a-i cheltui pentru comunitatea în care s-au strâns nu mai primim mare lucru. În acest an, poate mai mult decât în anii precedenți acest lucru se simte destul de serios în construcția bugetului. Sumele sunt evident mai mici decât anul trecut iar partidul de guvernământ continuă să mintă și să explice cum creează ei bunăstare în România. Noi ne vom descurcă în 2018 și vom continua lucrările începute dar ne va fi tot mai greu să începem investiții noi. Ne vom concentra așa cum am făcut și până acum pe găsirea unor proiecte europene cu ajutorul cărora să mai finanțăm câteva proiecte locale astfel încât să resimțim cât mai puțin efectele acestor politici naționale dezastruoase.

„Înmormântarea Farșangului”, obicei popular maghiar de Lăsata Secului


De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Deta păstrează o veche tradiție populară de alungare a iernii și a răului, cunoscută sub numele de „Fărșang”. Momentul culminant al Fărșangului îl constituie ziua de „Lăsata Secului” când se respectă obiceiul de „Înmormântarea Fărșangului”, adică de îngropare a iernii, după care spiritul primăverii poate renaște. Sărbătoarea cade întotdeaunaîn luna februarie sau în prima parte a lunii martie. Înmormântarea Fărșangului seamănă cu un alai de nuntași care este condus de muzicanți, preot, cantor, mire, mireasă și bocitoare. În fruntea alaiului se află o căruță alegorică care transportă iarna aflată pe sfârșite, simbolizată printr-o păpușă din zdrențe care întruchipează toate păcatele omenești. La încheierea Fărșangului ,păpușa va fi aruncată într-o groapă sau arsă pentru a scăpa de spiritele rele și blesteme.

Și în acest an, sărbătoarea s-a încheiat cu tradiționalul Bal de Fărșang. Un moment deosebit al serii a fost programul artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare maghiare „PIROS TULIPÁN” de la Ostoičevo din Serbia, de către Ansamblul de dansuri populare maghiare „MARGARETTA” din Deta și Corul “GALAJ”, tot din orașul nostru, sub îndrumarea preotului-paroh Fazakas Csaba. Atmosfera a fost întreținută de formația “TRESNYEVÁCI ÁSZOK” din Serbia care a oferit o seară de neuitat. Alături de ei au fost prezenți musafiri de la Ostoičevo - Serbia și din satele învecinate care au comunități maghiare. Toți participanții au fost serviți cu prăjitura “Crofne”, o delicatesă tradițională de Fărșang. (Clara Stanciu)

HAI SA DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ

24 Ianuarie, o zi cu importanţă deosebită în istoria neamului românesc, a fost sărbătorită şi în oraşul nostru aşa cum se cuvine. Centrul Cultural al oraşului Deta, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Sfântul Nicolae” a organizat un program artistic dedicat acestui moment marcant din devenirea statului român. În deschidere, a fost explicată importanţa datei de 24 ianuarie și au fost proiectate imagini cu evenimentele derulate în aceea perioada. Elevii au recitat poezii și au prezentat piesa „Moş Ion Roată şi Unirea” care a stârnit interesul celor prezenţi. Corul şcolii a interpretat câteva cântece pline de suflu patriotic, iar spectacolul s-a încheiat cu Hora Unirii. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

LIMBAJUL CULORILOR



Treizeci de copii din orașul nostru au fost inițiați în tainele desenului și ale artelor plastice în cadrul unui atelier de pictură organizat la Centrul Cultural Deta. La sfârșitul lunii ianuarie, micuții artiști, îndrumați de câțiva promotori ai vieții culturale locale, au simțit magia picturii și au descoperit limbajul minunat al culorilor. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor, aceștia rămânând cu amintiri frumoase și multe planuri artistice de viitor. (Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta)

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEȘTI


La începutul lunii februarie, o delegație a Centrului Cultural Deta a participat la sărbătoarea Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei, Serbia. Asociaţia este cunoscută pentru activitatea formaţiilor de dansuri populare româneşti, a orchestrei de muzica populară și a grupelor de teatru, echipe formate din artiști consacrați care de-a lungul timpului au câştigat numeroase premii. Evenimentul a debutat cu discursul primarului Viorel Bălăgean care a mulţumit tuturor pentru rezultatele obţinute și a acordat diplome atât formaţiilor artistice, cât şi colaboratorilor şi reprezentanţilor intituţiilor invitate la ceremonia de deschidere a sărbătorii. Seara a continuat cu muzică, dans şi multă voie bună, dar mai ales cu invitați bucuroși că se revăd și dornici de cât mai multe colaborări pe viitor.


De cate ori am avut ocazia, în interviurile date pentru diferite televiziuni din Serbia, am felicitat românii de peste graniţă și am spus că sunt adevărați păstrători ai tradiţiilor, ai portului naţional autentic și a limbii române moştenite din moşi strămoşi, fiind poate mai aproape de valorile românești decât mulți români care trăiesc în România. Transmit încă o dată toată consideraţia mea pentru munca și realizările Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu” din Coștei și îi încurajez să promoveze în continuare aceleași valorilor autentice. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

FILE DE POVESTE


Educaţia şi cultura au fost şi rămân o preocupare continuă a Primăriei Deta care, în fiecare an, susține financiar o agendă culturală bogată, atât din punct de vedere al evenimentelor organizate cât și al diversității și multiculturalității acestora. Parte din mișcarea culturală locală, comunitatea bulgară locală şi-a îmbogăţit visteria cultural-educativă prin traducerea poveştii „Micul Prinţ” scrisă de Antoine de Saint Exubery. Traducerea a fost realizată de doamna profesor Ana Maria Bodor Calapiş, la tipărirea cărţii contribuind Primăria și Consiliul Local Deta.


În 25 ianuarie, la sediul Uniunii Bulgare din Deta, în prezența a numeroase oficialităţi ale oraşului, a reprezentanţilor minorităţilor locale și a etnicilor bulgari care de-a lungul anilor și-au adus contribuţia la viaţa culturală, a avut loc lansarea oficială a traducerii în limba bulgară a poveștii „Micul Prinț”. Edilul oraşului Deta, Petru Roman, a deschis seara literară și a felicitat iniţiativa autoarei, asigurând pe toţi cei prezenţi că va continua să sprijine acțiunile culturale care încurajează păstrarea identității minorităţilor etnice. Din partea Consiliului Judeţean a luat cuvântul Adela Popa, urmată de un invitat de seamă, un om care stăpâneşte peste treisprezece limbi la nivel academic, Thede Kahl, fost profesor doctor la Universitatea din Viena, care subliniat importanţa educaţiei şi a păstrării limbilor minorităților în formă literară. La final, Formaţia de dansuri populare bulgăreşti a prezentat o suită de dansuri şi cântece în limba bulgară, spre încântarea tuturor celor prezenţi. (Ovidiu Ivancea, directorul Centrului Cultural Deta)

DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE

Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătorirea iubirii la noi, românii. Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci, un flăcău extrem de chipeş şi de iubăreţ, fiul Babei Dochia, considerat zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii. În legendele noastre populare se pare că era numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”, care devine protectorul tinerilor îndrăgostiţi.

Sărbătorirea acestei zile are o simbolistică bogată şi interesantă: tinerii noştri se îmbracă în straie frumoase, cuvincioase şi se strâng în păduri ca să culeagă în buchete cele dintâi flori ale primăverii, pentru ca mai apoi să continue cu voie bună, cântece şi cu joc numit „zburătorii”. La ceasul prânzului, fetele pornesc către sat, iar băieţii încercă sa le prindă şi să le sărute. Dacă băiatul era pe placul fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată, acest sărut fiind de fapt pecetea logodnei şi începutul iubirii eterne. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele”. Poate de acum încolo Dragobetele se va răspândi şi în zona noastră, aducând binecuvântare, belşug şi iubire sufletească. Totodată este recomandabil ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, „zăpada zânelor”, cu proprietăţi magice în iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Fetele care vor să îşi cunoască ursitul, să îşi pună busuioc sfinţit sub perna, având credinţa ca îl vor visa. Pentru siguranţa unui an binecuvântat cu iubire adevărată, este bine ca prima persoană întâlnită dimineaţa în cale să fie un bărbat. Feciorilor li se recomandă să ofere flori fetelor în loc să le necăjească sau să caute motive de gâlceava cu ele, pentru că astfel vor evita o primăvaăa şi un an cu ghinion.


De Dragobete, bătrânii trebuie să își arate înţelepciunea de a-i sfătui pe cei tineri cum să îşi aleagă partenerul pe viaţa şi în deplină iubire, ca şi păsările cerului care îşi aleg perechea pe viaţa şi se unesc în construirea cuiburilor. În această zi sunt oprite lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele din gospodărie. Este permisă însă curăţenia gospodăriilor, aceasta fiind considerată aducătoare de spor și prospeţime. De Dragobete este bine să avem sufletele curate, pline de bucurie şi veselie şi să nu vărsăm lacrimi de tristeţe deoarece sunt aducătoare de necazuri şi supărări. Fie ca Dragobetele să ne aducă tuturor, an de an, binecuvântări şi iubire, iar tinerilor dragostea adevărată! (Endre Libuş)

Dumnezeu să-i odihnească în pace

  • POPA CAROLINA, decedată la data de 20.01.2018 -78 ani
  • CIONCA ŞTEFAN, decedat la data de 21.01.2018 - 82 ani
  • TONCEAN DUMITRU, decedat la data de 05.02.2018- 65 ani
  • SUBA GHEORGHE, decedat la data de 06.02.2018 - 68 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

  • BANU EUGEN şi BOJIN MĂDĂLINA-MIOARA - căsătoriţi la data de 6.01.2018
  • GHERGHEL COSMIN şi GRYBAITE VIRGINIJA - căsătoriţi la data de 24.01.2018
  • MOCĂNAŞU DANIEL şi BRATAN ANAMARIA-PETRONELA - căsătoriţi la data de 27.01.2018
  • SEIN MANUEL şi NOVACOVICI ADINA - căsătoriţi la data de 1.02.2018
  • MĂRGĂRINT GHEORGHIŢĂ-GABRIEL şi TOROK ERIKA-MARGHIT- căsătoriţi la data de 14.02.2018