Ştrandul termal, pregătit pentru sezonul estival

Lucrările la ştrandul termal se apropie de final. La începutul lunii iunie ştrandul îşi va deschide porţile pentru toţi locuitorii oraşului. Pentru repunerea în funcţiune a ştrandului s-au alocat bani din bugetul local pentru reabilitarea şi repararea clădirilor, bazinelor şi a spaţiilor verzi. Lucrarile la ştrand au fost întârziate din cauza situaţiei juridice a acestei zone. În urma acţiunilor din instanţă care au durat câţiva ani s-a reuşit evacuarea concesionarului acestei baze de agrement, iar în urma lui ştrandul a rămas într-o avansată stare de degradare. Lucrări finanţate de la bugetul local au vizat renovarea bazinelor, s-au montat pompe de filtrare a apei la cele două bazine (un bazin cu apă termală şi unul cu apă normală), se vor instala 4 duşuri moderne, s-au montat 6 cabine de schimb, s-au renovat cele două clădiri existente, în clădirea din incintă se amenajează spaţii de cazare, iar în clădirea de la intrare pe lângă recepţie va fi amenajat un bar, a fost amenajat un loc de joacă pentru copii, s-a pavat incinta, a fost amenajat un loc de parcare pentru autovehicule, s-au amenajat spaţiile verzi, s-au montat bănci şi coşuri de colectare a gunoiului. Pentru o mai bună administrare a acestui spaţiu de agrement a fost constituită o societate comercială cu asociat unic Consiliul local al oraşului Deta, sub denumirea de S.C. ŞTRAND TERMAL DETA S.R.L. Consiliul Local va aproba tarifele de intrare în şedinţa din data de 30 mai, iar deschiderea bazei de agrement se va face pe data de 1 iunie.

Editorial Petru Roman

Apel pentru o competiţie curată
A început campania electorală pentru alegerile locale din 10 iunie şi odată cu aceasta au fost lansate şi primele atacuri murdare. Defăimările şi atacurile la persoană par a fi tema centrală pentru unii candidaţi care cred că problemele oraşului se rezolvă cu lovituri la adresa unei familii sau prin alte mijloace murdare. Nu am de gând să răspund la niciun atac şi nici nu voi ataca pe nimeni pentru că eu consider că administratorul unui oraş este votat de oameni pentru ceea ce face şi pentru ceea ce urmează să facă în interesul comunităţii. Eu mi-aş dori o campanie curată, bazată pe fapte şi idei, pe propuneri şi soluţii şi nu o competiţie murdară în care să fie lansate minciuni şi calomnii. Spun că mi-aş dori pentru că nu sunt eu omul care să impună un anumit punct de vedere. Fiecare îşi conduce campania aşa cum crede de cuviinţă. Eu va spun doar că voi rămâne acelaşi primar dedicat comunităţii, acelaşi om care este preocupat doar de problemele gospodăreşti ale oraşului. Nu sunt un trădător, nu renunţ la luptă atunci când e greu şi rămân omul de echipă pe care îl cunoaşteţi. Vreau ca Deta să nu se împartă în tabere şi să avem decenta şi cumpătarea necesare pentru a trece peste aceste zile de campanie fără să ne duşmănim şi să ne atacăm inutil. Sunt convins că dumneavoastră, cetăţenii oraşului Deta veţi ştii să faceţi cea mai bună alegere în interesul oraşului nostru

Priorități ale Consiliului Județean Timiș

Pentru următorii 4 ani, Consiliul Judeţean Timiş şi-a fixat trei priorităţi. După ce în ultima perioadă principalele investiţii la nivel judeţean au vizat realizarea centurilor pentru mai multe localităţi, construcţia deponeului ecologic de la Ghizela care va deservi întregul judeţ şi investiţiile în dezvoltarea reţelelor de apă şi canal, în următorii ani se vor aloca fonduri importante pe trei noi direcţii. „În primul rând ne vom concentra pe sănătate. Este o prioritate majoră pentru mine deoarece judeţul Timiş are nevoie de investiţii mari în această zonă”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc. „Vom moderniza Spitalul Judeţean din Timişoara, vom construi un spital regional nou şi vom dezvolta un spital nou de oncologie. Ne vom concentra şi pe asigurarea serviciilor de sănătate în oraşele judeţului, dar şi în comune şi sate. În colaborare cu primarii vom elabora un plan strategic care va asigura accesul la servicii de sănătate pentru fiecare locuitor al judeţului. O a doua prioritate este reprezentată de lucrările mari de infrastructură. Vom continua dezvoltarea reţelelor de apă şi canal, proiect pentru care am obţinut deja o finanţare europeană de peste 100 de milioane de euro. Nu vom uita nici de drumuri. După ce am reuşit ca în ultimii patru ani să asfaltăm 500 de kilometri de drumuri judeţene, vrem ca în următorul mandat să asfaltăm cel puţin tot 500 de kilometri. Avem un plan foarte bine documentat în care sunt prevăzute şi sursele de finanţare şi sunt sigur că vom reuşi să modernizăm întreaga reţea rutieră a județului”, a mai spus Constantin Ostaficiuc.

„Vreau să duc la bun sfârşit proiectele începute”

Interviu cu primarul oraşului Deta, Petru Roman

 Domnule primar, a început campania electorală şi nu au întârziat să apară tot felul de promisiuni şi atacuri. Cum vedeţi dumneavoastră desfăşurarea acestei campanii şi a alegerilor din 10 iunie?

Campania electorală din acest an va fi probabil cea mai dură campanie din 1989 şi până în prezent. Ea ar trebui să fie decentă, bazată pe respect reciproc şi pe bun simţ. Deşi campania este la început, atacurile la adresa familiei mele au reapărut în presă. Probabil în felul acesta s-au gândit unii să-şi facă campanie. În loc să vină cu argumente, cu soluţii şi proiecte pentru oraş se încearcă discreditarea mea şi a familiei mele. Au apărut şi promisiuni electorale, legate de drumuri, de apă, canalizare, centru cultural, toate proiecte în curs de realizare la care există finanţare şi la care unii doresc să „taie panglica” uitând că la unele dintre acele proiecte s-au opus atunci când a fost nevoie de votul lor în consiliul local.

Credeţi că aveţi timp şi de primărie şi de campania electorală?

Cred că în cele două mandate, de viceprimar şi primar am dovedit că sunt o persoană activă, nu m-a speriat niciodată munca, realizările m-au mobilizat şi cred că pot să rezolv şi problemele de serviciu şi în această perioadă de campanie electorală până la 10 iunie 2012. Mai mult, nu am de gând să aloc foarte mult timp pentru campanie deoarece sunt convins că oamenii ştiu deja ce am făcut pentru oraşul nostru. Eu nu promit nimic. Pentru mine vorbesc faptele şi proiectele de viitor. Nu îmi doresc să rămân la Primărie de dragul funcţiei. Eu vreau să duc la bun sfârşit o serie de proiecte începute în aceşti ani.

Cine sunt cei care v-au ajutat în efortul dumneavoastră în poziţia de primar al oraşului Deta?

Am spus-o şi o repet întotdeauna, la Primăria oraşului Deta există o echipă cu care s-au făcut şi se vor face multe lucruri bune. M-am bazat şi mă bazez pe acest colectiv, dar şi pe membrii consiliului local care au pus umărul la toate realizările. M-au ajutat şi locuitorii oraşului şi toţi cei care au înţeles că tot ceea ce face echipa de la Primărie este în interesul cetăţeanului. Un ajutor deosebit am primit şi de la preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc. Mulţumesc pe această cale tuturor pentru sprijinul acordat, pentru contribuţia şi efortul depus  în realizarea obiectivelor avute.

Aţi vorbit cu atâţia oameni în tot acest timp de când sunteţi primar, care este modalitatea dvs. de a păstra contactul cu cetăţenii?

Oamenii ştiu că uşa mea este deschisă în permanenţă pentru orice cetăţean care are probleme. Oriunde aş fi, pe stradă sau în instituţii publice, stau de vorbă cu oamenii, ne consultăm, căutăm soluţii. Conform legii la proiectele de interes public se fac dezbateri publice, la care, din păcate, prezenţa lasă de dorit.  Oamenii în schimb sprijină în marea majoritate proiectele în care sunt implicaţi. Cred că cea mai bună modalitate de a păstra contactul cu cetăţenii, este cea directă, de a merge şi de  a asculta cerinţele acestora.

Cum aţi caracteriza în câteva cuvinte ultimii 4 ani, perioada, în care v-aţi aflat în slujba comunităţii?

Mandatul meu aproape că a corespuns cu începerea crizei în România şi în Timiş. Am depăşit rapid această perioadă, am avut investiţii noi, locuri de muncă mai multe, realizările se văd cu ochiul liber în toate zonele oraşului, trotuare, şanţuri pluviale, drumuri, extinderi de reţele de apă şi canal, blocuri ANL, parcul, bisericile şi acum ştrandul termal. Toate acestea schimbă aspectul oraşului, creează condiţii mai bune de viaţă tuturor.

Care vor fi priorităţile dumneavoastră în următorii patru ani?

Intenţia este de a continua în acelaşi ritm. Vreau să finalizăm până la 31 decembrie 2012  proiectul câştigat prin Aquatim în cadrul căruia vom construi o staţie de epurare nouă, se vor extinde reţelele de apă şi canal, se vor înlocui reţelele vechi, se va moderniza uzina de apă, se vor face 2 foraje noi la Jebel, o staţie de pompare a apei, înlocuirea a 6 km de conductă spre Jebel, totul în valoare de aproximativ 9,2 milioane de euro. Sunt aproape gata cu amenajarea Zonei Termal. Vrem sa reabilităm trotuare, şanţuri pluviale, drumuri pe toate străzile din Deta şi Opatiţa, acolo unde nu există se vor face de la zero iar acolo unde nu corespund se vor repara. Un alt proiect important este amenajarea parcului industrial. Dezvoltarea bazei de agrement de la Ştrandul Termal este un alt proiect la care ţinem foarte mult, aşa cum este şi amenajarea parcului prin repararea aleilor, introducerea de apă şi canal în zona în care terenul de sport este deja finalizat. Nu vom uita nici de amenajarea Centrului Cultural în clădirea fostului club al PLAPAF şi de amenajarea centrului civic al oraşului. Nu în ultimul rând vrem să reabilităm clădirile istorice şi să sprijinim locatarii pentru reabilitarea blocurilor de locuinţe.Sunt multe de făcut în oraşul Deta şi în satul Opatiţa, sunt proiecte începute şi neterminate pe care vreau să le duc la bun sfârşit

Care este echipa cu care veţi lucra în următorii patru ani?

Îmi doresc să lucrez cu aceiaşi echipă, îmi doresc un consiliu local majoritar care să colaboreze, nu să se opună proiectelor benefice oraşului Deta. Îmi doresc ca la preşedinţia Consiliului Judeţean să rămână tot dl. Constantin Ostaficiuc şi o coaliţie la Consiliul Judeţean care să nu facă discriminări la alocarea banului public pe criterii politice.

Ce mesaj aşi avea de transmis locuitorilor oraşului?

Vreau să le spun în primul rănd că în toţi aceşti ani m-am ocupat de administraţie şi nu de politică. Am avut grijă ca oraşul să se dezvolte şi ca locuitorii să beneficieze de toate condiţiile de trai oferite de un oraş civilizat. Am neglijat multe aspecte legate de viaţa mea personală şi m-am dedicat sută la sută administrării oraşului Deta. Am fost şi voi rămâne în slujba cetăţenilor din Deta şi îmi doresc ca peste patru ani să putem să ne măndrim cu toţii de oraşul european în care trăim.
Tradiţia celebrării Zilei de 9 Mai a fost respectată şi anul acesta în oraşul nostru. Cu această ocazie, Primăria şi Consiliul Local Deta, Casa de cultură orăşenească Deta şi Grupul Şcolar „Sfântul Nicolae" au pregătit două manifestări distincte dedicate acestei zile.

Miercuri 9 mai, începând cu orele 11, la Monumentul Eroilor din faţa Muzeului oraşului Deta, au fost comemoraţi eroii căzuţi în luptele pentru apărarea patriei. Manifestarea a început cu discursul domnului primar Petru Roman, tedeumul şi slujba de pomenire oficiată de către protopopul Ioan Prisăceanu şi preotul paroh Ciprian Blagoe, evocarea evenimentului realizată şi expusă de domnişoara Diana Tătăruşanu, după care au urmat intonarea Imnului National al României şi depunerea de coroane din partea principalelor instituţii prezente: Primăria oraşului Deta, Asociaţia Veteranilor de război, Politia oraşului Deta, Poliţia de frontieră a oraşului Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Unitatea de pompierii militari Deta, Grupul Şcolar ,,Sfântul Nicolae,, Deta, precum şi de organizaţiile locale ale partidelor politice: Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Bulgară din Banat, UNPR, Partidul Poporului, Asociaţia pensionarilor şi Partida Romilor.

A doua manifestare culturală din această zi, a fost dedicată Zilei Europei celebrată printr-un spectacol care a avut loc în sala festivă a Grupului Şcolar „Sfântul Nicolae" începând cu orele 12.00. Programul a început cu intonarea imnului de stat al României „Deşteaptă-te române" şi al imnului Europei, de către corul scolii.

După această deschidere solemnă, pentru a păstra acelaşi ton, au urmat câteva cuvinte despre Uniunea Europeană, cât şi despre semnificaţiile zilei de 9 Mai în ţara noastră. Programul a continuat cu dansuri şi cântece populare ale minorităţilor etnice: maghiari, sârbi, bulgari. Un grup de dansatori ai Formaţiei de dansuri populare româneşti a Casei de cultură orăşeneşti Deta, a prezentat o suită cu dansuri din mai multe zone folclorice, reprezentând totodată şi etnia romă printr-un dans ţigănesc. În cadrul programului am putut asculta cântece corale, precum şi cântece populare interpretate de către elevi ai şcolii.

În încheiere, doamna director, prof. Simon Mariana a mulţumit pentru participare tuturor celor prezenţi precum şi copiilor şi cadrelor didactice care s-au implicat în organizarea acestui spectacol.În calitate de director al Casei de cultură orăşeneşti Deta, doresc să mulţumesc conducerii Primăriei oraşului Deta, Consiliului Local Deta, precum şi tuturor celor care s-au implicat şi au participat la aceste evenimente deosebite. (Ovidiu Ivancea)

Comemorare în Ziua de Înălțare

De ziua eroilor neamului, fiecare popor în existenţa sa istorică, îşi cinsteşte eroii, legând acest moment de o dată anumită, ori de un eveniment din religia sau din istoria sa. Noi românii, popor creştin prin tradiţie, am legat comemorarea eroilor neamului de una din marile sărbători ale creştinismului şi anume, Ziua de înălţare la cer a Domnului nostru Isus Hristos. În oraşul Deta comemorarea zilei eroilor, organizată de Primăria oraşului Deta, Consiliul Local al Oraşului Deta şi Casa de cultură orăşenească Deta, a fost marcată atât în oraşul Deta cât şi în localitatea Opatiţa, printr-o slujbă de pomenire a eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea gliei strămoşeşti, oficiată de protopopul Ion Prisăceanu şi părintele paroh Ciprian Blagoe la Deta, iar la Opatiţa de părintele Ioan Rujan, după care a urmat depunerea de coroane. Deschiderea tuturor acestor manifestări, a fost realizată de primarul oraşului, Petru Roman şi evocarea acestei zile de către domnişoara Tătăruşanu Diana. Au depus coroane principalele instituţii şi partidele politice: Primăria oraşului Deta, Poliţia oraşului Deta, Poliţia de frontieră Deta, Unitatea de pompieri militari Deta, Unitatea de jandarmi Deta, Asociaţia veteranilor de război, Biserica ortodoxă română, Grup Şcolar „Sfântul Nicolae" Deta, Partidul Democrat-Liberal Deta, Partidul Social Democrat Deta, Uniunea Democrată Maghiară, Partidul Conservator, Uniunea Sârbă, Asociaţia Seniorilor din Deta, Partidul Poporului Deta, UNPR Deta, şi Forumul Democrat German.(Ovidiu Ivancea)

Voluntari pentru curățenie

În data de 12 mai a fost organizată acţiunea cu largă implicare socială în ţară, din cadrul proiectului LET"S DO IT, ROMANIA! având ca scop îndepărtarea deşeurilor din arealele naturale din afara localităţii Deta. În acest an, alături de România, mai participă la această actiune şi Bulgaria, Republica Moldova şi Turcia, ca parte a iniţiativei globale, LET’S DO IT,WORLD. La Deta programul acţiunii a început în data de 12.mai dimineaţa când între orele 8,00-9,00 au fost înregistraţi voluntarii şi s-au înmânat echipamentele. Acţiunea s-a desfăşurat în zona din afara oraşului Deta, începând cu ora 9,00, de-a lungul drumului Calea Ghiladului către comuna Ghilad. Cu aceasta ocazie au fost colectate PET-uri in 8 saci de 120 l şi deşeuri de hârtie şi carton în 2 saci de 120 l. La aceasta acţiune civică au participat un număr de 10 persoane. (Ciobea Mihail)

O floare pentru Deta

Luna mai, luna lui florar, a adus în viaţa culturală a oraşului nostru un eveniment deosebit. Formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de cultură orăşeneşti Deta, a fost oaspete de onoare a localităţii Barita care aparţine de comuna Plandişte din Serbia, unde a avut loc inaugurarea Casei Naţionale din localitate. Manifestarea a început cu un discurs al autorităţilor locale, după care a urmat un spectacol folcloric deosebit. Dintr-un buchet, metaforic spus de folclor, formaţia noastră a avut deosebita onoare de a deschide acest program cu două suite de dansuri populare româneşti, din zona Banatului de câmpie. Programul a continuat cu formaţia de dansuri populare româneşti din Plandişte, taraful şi formaţia de dansuri romaneşti şi sârbeşti din Barita, iar în încheiere din nou tinerii noştrii din Deta, au încheiat cu alte două suite dansuri din zona de munte a Banatului. Şi de această dată, Formaţia de dansuri populare româneşti a Casei de cultură orăşeneşti Deta, a reprezentat oraşul nostru cu cinste şi mândrie peste hotarele patriei. „Întotdeauna spun că oriunde şi pe orişice scenă ar evolua, această formaţie este cartea de vizită a oraşului, o floare dint-un buchet, de care suntem cu toţii mândrii”, ne-a spus Ovidiu Ivancea, directorul Casei de cultură orăşeneşti din Deta.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

SABO GRIGORE, 90 de ani, decedat la data de 20 aprilie 2012.

DRAGOI IOAN, 76 de ani, decedat la data de 24 aprilie 2012.

KREMER MARIA, 84 de ani, decedată la data de 1 mai 2012.

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!