Un model pentru comunitatea din Deta


La aniversarea a 65 de ani de la căsătorie, Kirsch Matei, cetăţean de onoare al oraşului Deta și preşedinte onorific al Forumului Democrat al Germanilor din Deta, a primit din partea primarului Petru Roman distincția „Deta vă mulţumeşte” pentru modul admirabil în care s-a dedicat familiei și comunității în cadrul căreia a trăit. Kirsch Matei s-a născut în 17 decembrie 1930 în oraşul Deta, judeţul Timiş și a avut o îndelungată activitate în P.S.I., din 1959 – 1993, ca şef al Formaţiei Voluntare de Pompieri a oraşului Deta. Alături de primarul Petru Roman, la eveniment au participat Fernbach Ioan - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Tigla Iosef - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa, Siclovan Dagmar - vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor, Alba Helen – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara, Fisher Ignatz - preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Şămanţu Gerhart - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Deta, Mr.Herişanu Ioniţă - Comandatul Staţiei de pompieri Deta și Ivancea Ovidiu - directorul centrului Cultural Deta.

Grădiniţa P.P. Deta: Grupa ,,Buburuzele” la activitate cu mămicile de 8 Martie

La Grădiniţa cu Program Prelungit Deta, educatoarele grupei „Buburuzele” au renunțat la tradiţionala serbare de Ziua Mamei şi au realizat o activitate comună inedită, invitând mămicile să lucreze la un proiect alături de micuți. Pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 8 Martie au fost coordonate de prof. înv. preșc. Vertopan Mariana și de institutor Puiu Georgeta.


Pe fondul muzical al concertului „Primăvara”, de Antonio Vivaldi, preşcolarii, ajutaţi de mămici şi îndrumaţi de cadrele didactice, au plantat câte o zambilă. Au fost puse la dispoziţia mamelor şi copiilor răsaduri de floare, ghivece, mănuşi de protecţie pentru mămici, şorţuleţe, lopăţele, vase şi stropitori cu apă, pământ. Cei mici au ţinut neapărat să ajute la introducerea pământului în ghiveci și la udarea plantei proaspăt sădite. Iar până va înflori zambila, educatoarele le-au pregătit mămicilor un coșuleț cu flori, confecţionat din hârtie colorată, șnur și dantelă, o replică a florilor de primăvară, pe care copiii le-au oferit mămicilor împreună cu… instrucţiunile de îngrijire ale plantei adevărate. După ce au făcut repede curăţenie, preşcolarii le-au încântat pe mămici cu un scurt program artistic, iar la finalul spectacolului le-au invitat la dans pe jocul muzical ,,Fiecare pui are mama lui”. De asemenea, copiii le-au dăruit mamelor diplome de merit, confecţionate împreună cu educatoarele. Tot copiii au fost cei care şi-au servit mamele și doamnele cu prăjitura şi un suc astfel că îi felicităm și suntem mândre de felul în care au participat la activitățile de 8 martie. (Mariana Vertopan, profesor învățământ preșcolar)

Editorial Petru Roman

Un exemplu pentru noi toți

A fost o bucurie pentru mine să pot acorda distincția „Deta vă mulţumeşte” familiei Kirsch, la 65 de ani de la căsătorie. Dar dincolo de evenimentul festiv si de emoția momentului, pentru mine a rămas exemplul oferit de această frumoasă familie din orașul nostru. Avem multe de învățat de la acești oameni care s-au dedicat comunității în care au trăit și au muncit. Placheta pe care le-am oferit-o a fost doar simbolul imensei recunoștințe pe care o datorăm celor care fac prin viața lor de zi cu zi, prin exemplul pe care ni-l oferă, ca noi toți să trăim într-o comunitate mai bună și mai puternică. Deta a avut, și sunt convins că are și va mai avea și în viitor astfel de modele, astfel de oameni cu care ne mândrim. Datorită lor mergem cu fruntea sus în orice colț al lumii și primim cu mândrie oaspeți din toate zările. Deta este cunoscută și recunoscută și pentru oamenii ca soții Kirsch. Le mulțumesc și pe această cale în numele meu personal dar și în numele Primăriei și Consiliului Local pentru tot ce au făcut pemntru orașul nostru, le doresc multă sănătate și viață cât mai lungă alături de cei dragi. 

LADA CU ZESTRE LA DETA


În data de 12 martie, orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”, faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad, Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali, interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat tradiții atât de iubite în zona noastră.

Centrul Cultural al orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor, interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale, specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional, dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans, Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.


Mulțumesc tuturor celor care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare, și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural al orașului Deta)




Cumințenia Pământului, rămâne sau nu a noastră?

Ce a însemnat marea pentru imaginația grecilor antici, cu reflectarea ei în mituri, pentru poporul nostru a însemnat pământul cu codrii, stâncile, pajiștile lui cu arborii, florile și roadele anotimpurilor. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este Brâncuși, cel mai mare sculptor al timpurilor moderne, venit de pe plaiurile gorjene, din Hobița, unde a trăit comuniunea cu natura și pământul natal. Brâncuși s-a minunat de frumusețea și binefacerile vieții, iar mai apoi, privind în înaltul văzduhului în care zburau păsările lui măiastre a găsit inspirație în stâlpii care susțineau privodul caselor pentru a crea Coloana Infinitului. După ce a „înfipt” bine în pământul românesc minunea de la Târgu Jiu, coloana care susține bolta cerească universală, cu sufletul treaz, Brâncuși a sculptat capodopera sa – Cumințenia Pământului.


Prin numele său sublim și prin ea însăși, Cumințenia Pământului spune lucruri mai adânci decât ne dăm seama la prima contemplare. Ea simbolizează prinosul adus înțelepciunii și spiritualității românești pe pământul nostru de-a lungul mileniilor. Brâncuși a cioplit în piatră un idol feminin așezat într-o poziție de mare liniste și ciudată meditație, cu brațele încrucișate pe piept în poziția caracteristică țărăncilor din Romania. O liniște resemnată, o atitudine de reculegere și așteptare, o „cumințenie” care-și află rădăcinile în veacuri de trudă și suferință. Cumințenia Pământului exprimă o grandoare calmă, o monumentalitate caldă și o liniște sufletească suverană. Această operă genială încărcată de o profundă și candidă dragoste pentru țara noastră străbună, din cauza nepăsării și indiferenței conducătorilor noștri care sunt de-a dreptul de neînțeles pentru sufletul nostru pur românesc, am putea să o pierdem pentru totdeauna daca nu o vom răscumpăra. Se pare că nu a fost destul greșeala fatală din anii 50 a conducătorilor comuniști care au refuzat cu obstinență ATELIERUL MARELUI ARTIST, el a dorit să-l dăruiască țării sale, dar a devenit mândria Parisului, situat în vecinătatea imediată a Palatul Pompidou. Ar fi timpul să ne trezim la realitate și să păstrăm valorile României acasă!Acum, Cumințenia Pământului!( Endre Libus)

De Dragobete, la Deta, s-a iubit românește!

Cu ocazia Dragobetelui, o sărbătoare populară celebrată de români pe 24 februarie, Liceul Tehnologic “Sf. Nicolae” Deta a organizat un bal intitulat "De dragobete iubește românește!", eveniment aflat la cea de-a treia ediție. Momentele artistice pregătite de liceenii din Deta au fost intercalate cu mai multe probe la care au fost supuse 5 perechi înscrise în concursul “Miss&Mister Dragobete 2017”. În urma deliberării atente a juriului care a notat perechile cu note de la 1 la 5, titlul de “Miss Dragobete 2017” i-a revenit elevei Botorea Armina, iar cel de “Mister Dragobete 2017” elevului Szemenyuk Alex. (Galamboș Alexandra, Președinte C.S.E.)

Cupa Oraşului la tenis de masă

De mai mulți ani, la începutul primăverii, Consiliul Local și Primăria Deta organizează Cupa oraşului la tenis de masă. Și în 2017, cel care s-a implicat şi a oferit sprijin deosebit în desfăşurarea competiţiei a fost dr. Peiov Petru căruia îi mulţumim şi pe această cale. (Adina Maria Mateescu)

Câstigătorii sunt:

Adulţi masculin
Locul I – Shehabi Amer
Locul II – Pluştea Cornel
Locul III – Szabo Petru

Adulţi feminin
Locul I – Duimovics Denisa

Copii
Locul I – Pluştea Raul

Premii speciale
Brăteanu Adrian
Pluştea Catalin
Papp Ionuţ
Videki Cristian
Blaniţa Adrian

Tenisul de masă îşi are originea în Anglia secolului XIX. În 1890 se foloseşte pentru prima oară mingea de celuloid, care prin zgomotul produs determină denumirea jocului ping-pong, denumire care mai este folosită şi astăzi. În 1926 Federaţia Internaţională de Tenis de Masă organizează primul Campionat Mondial de Tenis de Masă în Anglia. Între anii 1950-1955 românca Angelica Rozeanu a câştigat cele şase ediţii consecutive ale Campionatului Mondial de Tenis de Masă fiind până în prezent ultima câştigătoare de origine non asiatică. Ca un fapt curios, tenisul de masă a fost interzis în Rusia la începutul secolului XX din cauza originii sale legate de aristocraţie.La nivel competiţional, cele mai puternice campionate din lume sunt în Europa şi China.


Fărşangul la bulgarii din Deta


Comunitatea bulgară din Deta a adus la viaţă şi în acest an, sărbătoarea Fărşangului. Evenimentul organizat pe data de 26 februarie, este sărbătoarea care marchează ultima petrecere inainte de intrarea în Postul Paştelui.

Casa Bulgară din Deta s-a umplut cu bulgari şi invitaţii lor, cu copii ai Ansamblului bulgăresc „Coroniţa” din Deta, ai Ansamblului sârbesc „Sveti Nikola” din Deta şi ai ansamblului "Brest" al U.B.B.-R. Filiala Breştea, cu toții costumaţi în diferite personaje care de care mai interesante sau mai haioase. Invitat special al evenimentului a fost Petru Roman, primarul oraşului Deta.

Într-un alai al măştilor şi costumelor, copiii costumaţi, însoțiți de câţiva părinţi, bunici şi chiar de către preşedintele Filialei Deta al Uniunii Bulgare din Banat, Ioan Boboiciov (Bobi), au colindat strada principală din oraş în ritmul muzicii asigurat de doi instrumentişti, unul la acordeon - Ovidiu Ivancea (directorul Casei de cultură al oraşului Deta) şi celălalt la saxofon.


Muzica şi râsetele au creat o atmosfera de excepţie, apreciată chiar şi de trecătorii care s-au oprit să aplaude inedita paradă. Înainte de a intra in Casa Bulgară s-a încins o horă, unde s-au prins la joc toţi participanţii de la cel mai mic la cel mai mare. Special pentru Fărşang, copiii din Deta, pregătiţi de doamna Ana-Maria Tapanov şi cei din Breştea au prezentat un program artistic cu multe glume, scenete şi dansuri populare bulgăreşti şi internaţionale, iar cei din ansamblul sârbesc, sub îndrumarea Dianei Tătăruşanu, prin câteva dansuri specifice etniei au adus un plus de frumuseţe evenimentului. Un moment deosebit care a adus râsete şi veselie a fost atunci când copiii s-au întrecut care scoate primul bănuţii dintr-o farfurie plină cu apă, folosindu-se doar de gură. Efortul lor nu a rămas nerăsplătit, dulciurile fiind cea mai potrivită recompensă. Un alt moment aşteptat al serii a fost stabilirea câştigătorilor la tombolă, când cei mai norocoşi dintre participanţi s-au bucurat de premii dintre cele mai diverse, unele utile, altele gustoase, frumoase sau haioase. Bulgarii din Deta şi invitaţii lor dornici de distracţie au petrecut până aproape de miezul nopţii într-o atmosferă perfectă din care nu au lipsit dansul şi muzica pentru toate gusturile. (Petronela Şehabi)

Prăjitură tradițională, voie bună, cântec și dans de Fărşangul maghiarilor din Deta



Pentru comunitatea maghiară din orașul nostru “Fărşangul” a devenit o tradiție care se respectă an de an. În seara de 25 februarie, invitații Fărșangului maghiar au petrecut la Centrul Cultural Deta, cu dansuri, cântece și scenetele comice, atmosfera de sărbătoare fiind întregită de prezența actriței Fall Ilona care a activat în cadrul Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara. Înainte de momentul culminant al serii, de „înmormântarea Fărșangului”, Ansamblul de dansuri populare maghiare Margaretta al Centrului Cultural și Corul Asociației Reviczky Gyula condus de parohul Bisericii Reformate din Timișoara Fazakas Csaba au bucurat invitații și au stârnit numeroase aplauze și încurajări. Sărbătoarea a fost una cât se poate de veselă, urmată de mult așteptatul Bal de Fărșang cu formația “ PINK” din Ótelek, la care au participat invitații speciali de la Tiszaszent Miklós, din Csóka din Serbia, alături de primarul orașului Petru Roman, preotul paroh catolic Lokodi Attila și preotul paroh reformat Szilagyi Albert. Toți cei prezenți au fost serviți cu „farsangi fánk”- „crofne”, delicioasa prăjitură tradiţională de Fărşang.   

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

BENKE ANTON – decedat la data de 27.02.2017- în vârstă de 53 ani
SZELEI EMIL – decedat la data de 1.03.2017 - în vârstă de 78 ani
LOLIŞ MARGARETA – decedată la data de 6.03.2017 - în vârstă de 56 ani
TRBANOS MARCO – decedat la data de 5.03.2017 - în vârstă de 60 ani
BUGYI FLORICA – decedată la data de 16.03.2017 - în vârstă de 77 ani

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

SEIN ADI şi LĂCĂTUŞ LUCICA - căsătoriţi în data de 3.03.2017