La aniversarea a 65 de ani de la căsătorie, Kirsch Matei, cetăţean de onoare al oraşului Deta și preşedinte onorific al Forumului Democrat al Germanilor din Deta, a primit din partea primarului Petru Roman distincția „Deta vă mulţumeşte” pentru modul admirabil în care s-a dedicat familiei și comunității în cadrul căreia a trăit. Kirsch Matei s-a născut în 17 decembrie 1930 în oraşul Deta, judeţul Timiş și a avut o îndelungată activitate în P.S.I., din 1959 – 1993, ca şef al Formaţiei Voluntare de Pompieri a oraşului Deta. Alături de primarul Petru Roman, la eveniment au participat Fernbach Ioan - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Tigla Iosef - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa, Siclovan Dagmar - vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor, Alba Helen – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara, Fisher Ignatz - preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Şămanţu Gerhart - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Deta, Mr.Herişanu Ioniţă - Comandatul Staţiei de pompieri Deta și Ivancea Ovidiu - directorul centrului Cultural Deta.
Grădiniţa P.P. Deta: Grupa ,,Buburuzele” la activitate cu mămicile de 8 Martie
La
Grădiniţa cu Program Prelungit Deta, educatoarele grupei
„Buburuzele” au renunțat la tradiţionala serbare de Ziua Mamei
şi au realizat o activitate comună inedită, invitând mămicile să
lucreze la un proiect alături de micuți. Pregătirile pentru
sărbătorirea zilei de 8 Martie au fost coordonate de prof. înv.
preșc. Vertopan Mariana și de institutor Puiu Georgeta.
Pe
fondul muzical al concertului „Primăvara”, de Antonio Vivaldi,
preşcolarii, ajutaţi de mămici şi îndrumaţi de cadrele
didactice, au plantat câte o zambilă. Au fost puse la dispoziţia
mamelor şi copiilor răsaduri de floare, ghivece, mănuşi de
protecţie pentru mămici, şorţuleţe, lopăţele, vase şi
stropitori cu apă, pământ. Cei mici au ţinut neapărat să ajute
la introducerea pământului în ghiveci și la udarea plantei
proaspăt sădite. Iar până va înflori zambila, educatoarele le-au
pregătit mămicilor un coșuleț cu flori, confecţionat din hârtie
colorată, șnur și dantelă, o replică a florilor de primăvară,
pe care copiii le-au oferit mămicilor împreună cu…
instrucţiunile de îngrijire ale plantei adevărate. După ce au
făcut repede curăţenie, preşcolarii le-au încântat pe mămici
cu un scurt program artistic, iar la finalul spectacolului le-au
invitat la dans pe jocul muzical ,,Fiecare pui are mama lui”. De
asemenea, copiii le-au dăruit mamelor diplome de merit,
confecţionate împreună cu educatoarele. Tot copiii au fost cei
care şi-au servit mamele și doamnele cu prăjitura şi un suc
astfel că îi felicităm și suntem mândre de felul în care au
participat la activitățile de 8 martie. (Mariana
Vertopan, profesor învățământ preșcolar)
Editorial Petru Roman
Un exemplu pentru
noi toți
A
fost o bucurie pentru mine să pot acorda distincția „Deta
vă mulţumeşte”
familiei Kirsch, la 65 de ani de la căsătorie. Dar dincolo de
evenimentul festiv si de emoția momentului, pentru mine a rămas
exemplul oferit de această frumoasă familie din orașul nostru.
Avem multe de învățat de la acești oameni care s-au dedicat
comunității în care au trăit și au muncit. Placheta pe care
le-am oferit-o a fost doar simbolul imensei recunoștințe pe care o
datorăm celor care fac prin viața lor de zi cu zi, prin exemplul pe
care ni-l oferă, ca noi toți să trăim într-o comunitate mai bună
și mai puternică. Deta a avut, și sunt convins că are și va mai
avea și în viitor astfel de modele, astfel de oameni cu care ne
mândrim. Datorită lor mergem cu fruntea sus în orice colț al
lumii și primim cu mândrie oaspeți din toate zările. Deta este
cunoscută și recunoscută și pentru oamenii ca soții Kirsch. Le
mulțumesc și pe această cale în numele meu personal dar și în
numele Primăriei și Consiliului Local pentru tot ce au făcut
pemntru orașul nostru, le doresc multă sănătate și viață cât
mai lungă alături de cei dragi.
LADA CU ZESTRE LA DETA
În data de 12 martie,
orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”,
faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și
Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad,
Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile
de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali,
interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de
ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat
tradiții atât de iubite în zona noastră.
Centrul Cultural al
orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața
juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având
în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea
gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au
pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii
un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai
multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea
ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a
debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor,
interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan
Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al
minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas
Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri
populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale,
specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de
către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri
tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți
suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată
de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare
maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional,
dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana.
Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a
prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au
dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată
de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare
românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans
pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din
zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe
generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un
tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține
formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans,
Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia
instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune
ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea
soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat
câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți
concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se
pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a
fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.
Mulțumesc tuturor celor
care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul
depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și
orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare,
și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta,
pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului
Cultural al orașului Deta)
Cumințenia Pământului, rămâne sau nu a noastră?
Ce a însemnat marea
pentru imaginația grecilor antici, cu reflectarea ei în mituri,
pentru poporul nostru a însemnat pământul cu codrii, stâncile,
pajiștile lui cu arborii, florile și roadele anotimpurilor. Unul
dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este Brâncuși, cel
mai mare sculptor al timpurilor moderne, venit de pe plaiurile
gorjene, din Hobița, unde a trăit comuniunea cu natura și pământul
natal. Brâncuși s-a minunat de frumusețea și binefacerile vieții,
iar mai apoi, privind în înaltul văzduhului în care zburau
păsările lui măiastre a găsit inspirație în stâlpii care
susțineau privodul caselor pentru a crea Coloana Infinitului. După
ce a „înfipt” bine în pământul românesc minunea de la Târgu
Jiu, coloana care susține bolta cerească universală, cu sufletul
treaz, Brâncuși a sculptat capodopera sa – Cumințenia
Pământului.
Prin numele său sublim și prin ea însăși, Cumințenia Pământului spune lucruri mai adânci decât ne dăm seama la prima contemplare. Ea simbolizează prinosul adus înțelepciunii și spiritualității românești pe pământul nostru de-a lungul mileniilor. Brâncuși a cioplit în piatră un idol feminin așezat într-o poziție de mare liniste și ciudată meditație, cu brațele încrucișate pe piept în poziția caracteristică țărăncilor din Romania. O liniște resemnată, o atitudine de reculegere și așteptare, o „cumințenie” care-și află rădăcinile în veacuri de trudă și suferință. Cumințenia Pământului exprimă o grandoare calmă, o monumentalitate caldă și o liniște sufletească suverană. Această operă genială încărcată de o profundă și candidă dragoste pentru țara noastră străbună, din cauza nepăsării și indiferenței conducătorilor noștri care sunt de-a dreptul de neînțeles pentru sufletul nostru pur românesc, am putea să o pierdem pentru totdeauna daca nu o vom răscumpăra. Se pare că nu a fost destul greșeala fatală din anii 50 a conducătorilor comuniști care au refuzat cu obstinență ATELIERUL MARELUI ARTIST, el a dorit să-l dăruiască țării sale, dar a devenit mândria Parisului, situat în vecinătatea imediată a Palatul Pompidou. Ar fi timpul să ne trezim la realitate și să păstrăm valorile României acasă!Acum, Cumințenia Pământului!( Endre Libus)
De Dragobete, la Deta, s-a iubit românește!
Cu
ocazia Dragobetelui, o sărbătoare populară celebrată de români
pe 24 februarie, Liceul Tehnologic “Sf. Nicolae” Deta a organizat
un bal intitulat "De dragobete iubește românește!",
eveniment aflat la cea de-a treia ediție. Momentele artistice
pregătite de liceenii din Deta au fost intercalate cu mai multe
probe la care au fost supuse 5 perechi înscrise în concursul
“Miss&Mister Dragobete 2017”. În urma deliberării atente a
juriului care a notat perechile cu note de la 1 la 5, titlul de “Miss
Dragobete 2017” i-a revenit elevei Botorea Armina, iar cel de
“Mister Dragobete 2017” elevului Szemenyuk Alex. (Galamboș
Alexandra, Președinte C.S.E.)
Cupa Oraşului la tenis de masă
De mai mulți
ani, la începutul primăverii, Consiliul Local și Primăria Deta
organizează Cupa oraşului la tenis de masă. Și în 2017, cel care
s-a implicat şi a oferit sprijin deosebit în desfăşurarea
competiţiei a fost dr. Peiov Petru căruia îi mulţumim şi pe
această cale. (Adina Maria Mateescu)
Câstigătorii
sunt:
Adulţi
masculin
Locul
I – Shehabi Amer
Locul
II – Pluştea Cornel
Locul
III – Szabo Petru
Adulţi
feminin
Locul
I – Duimovics Denisa
Copii
Locul
I – Pluştea Raul
Premii
speciale
Brăteanu
Adrian
Pluştea
Catalin
Papp
Ionuţ
Videki
Cristian
Blaniţa Adrian
Tenisul de masă îşi are originea în Anglia secolului
XIX. În 1890 se foloseşte pentru prima oară mingea de celuloid,
care prin zgomotul produs determină denumirea jocului ping-pong,
denumire care mai este folosită şi astăzi. În 1926 Federaţia
Internaţională de Tenis de Masă organizează primul Campionat
Mondial de Tenis de Masă în Anglia. Între anii 1950-1955 românca
Angelica Rozeanu a câştigat cele şase ediţii consecutive ale
Campionatului Mondial de Tenis de Masă fiind până în prezent
ultima câştigătoare de origine non asiatică. Ca un fapt curios,
tenisul de masă a fost interzis în Rusia la începutul secolului XX
din cauza originii sale legate de aristocraţie.La nivel
competiţional, cele mai puternice campionate din lume sunt în
Europa şi China.
Fărşangul la bulgarii din Deta
Comunitatea
bulgară
din Deta a adus la viaţă şi în acest an, sărbătoarea
Fărşangului. Evenimentul organizat pe data de 26 februarie, este
sărbătoarea care marchează ultima petrecere inainte de intrarea în
Postul Paştelui.
Casa
Bulgară din Deta s-a umplut cu bulgari şi invitaţii lor, cu copii
ai Ansamblului bulgăresc „Coroniţa” din Deta, ai Ansamblului
sârbesc „Sveti Nikola” din Deta şi ai ansamblului "Brest"
al U.B.B.-R. Filiala Breştea, cu toții costumaţi în diferite
personaje care de care mai interesante sau mai haioase. Invitat
special al evenimentului a fost Petru Roman, primarul oraşului Deta.
Într-un
alai al măştilor şi costumelor, copiii costumaţi, însoțiți de
câţiva părinţi, bunici şi chiar de către preşedintele Filialei
Deta al Uniunii Bulgare din Banat, Ioan Boboiciov (Bobi), au colindat
strada principală din oraş în ritmul muzicii asigurat de doi
instrumentişti, unul la acordeon - Ovidiu Ivancea (directorul Casei
de cultură al oraşului Deta) şi celălalt la saxofon.
Muzica
şi râsetele au creat o atmosfera de excepţie, apreciată chiar şi
de trecătorii care s-au oprit să aplaude inedita paradă. Înainte
de a intra in Casa Bulgară s-a încins o horă, unde s-au prins la
joc toţi participanţii de la cel mai mic la cel mai mare. Special
pentru Fărşang, copiii din Deta, pregătiţi de doamna Ana-Maria
Tapanov şi cei din Breştea au prezentat un program artistic cu
multe glume, scenete şi dansuri populare bulgăreşti şi
internaţionale, iar cei din ansamblul sârbesc, sub îndrumarea
Dianei Tătăruşanu, prin câteva dansuri specifice etniei au adus
un plus de frumuseţe evenimentului. Un moment deosebit care a adus
râsete şi veselie a fost atunci când copiii s-au întrecut care
scoate primul bănuţii dintr-o farfurie plină cu apă, folosindu-se
doar de gură. Efortul lor nu a rămas nerăsplătit, dulciurile
fiind cea mai potrivită recompensă. Un alt moment aşteptat al
serii a fost stabilirea câştigătorilor la tombolă, când cei mai
norocoşi dintre participanţi s-au bucurat de premii dintre cele mai
diverse, unele utile, altele gustoase, frumoase sau haioase. Bulgarii
din Deta şi invitaţii lor dornici de distracţie au petrecut până
aproape de miezul nopţii într-o atmosferă perfectă din care nu au
lipsit dansul şi muzica pentru toate gusturile.
(Petronela Şehabi)
Prăjitură tradițională, voie bună, cântec și dans de Fărşangul maghiarilor din Deta
Pentru
comunitatea maghiară din orașul nostru “Fărşangul” a devenit
o tradiție care se respectă an de an. În seara de 25 februarie,
invitații Fărșangului maghiar au petrecut la Centrul Cultural
Deta, cu dansuri, cântece și scenetele comice, atmosfera de
sărbătoare fiind întregită de prezența actriței Fall Ilona care
a activat în cadrul Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din
Timișoara. Înainte de momentul culminant al serii, de
„înmormântarea Fărșangului”, Ansamblul de dansuri populare
maghiare Margaretta al Centrului Cultural și Corul Asociației
Reviczky Gyula condus de parohul Bisericii Reformate din Timișoara
Fazakas Csaba au bucurat invitații și au stârnit numeroase aplauze
și încurajări. Sărbătoarea a fost una cât se poate de veselă,
urmată de mult așteptatul Bal de Fărșang cu formația “ PINK”
din Ótelek, la care au participat invitații speciali de la
Tiszaszent Miklós, din Csóka din Serbia, alături de primarul
orașului Petru Roman, preotul paroh catolic Lokodi Attila și
preotul paroh reformat Szilagyi Albert. Toți cei prezenți au fost
serviți cu „farsangi fánk”- „crofne”, delicioasa
prăjitură tradiţională de Fărşang.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
BENKE
ANTON – decedat la data de 27.02.2017- în vârstă de 53 ani
SZELEI
EMIL – decedat la data de 1.03.2017 - în vârstă de 78 ani
LOLIŞ
MARGARETA – decedată la data de 6.03.2017 - în vârstă de 56
ani
TRBANOS
MARCO – decedat la data de 5.03.2017 - în vârstă de 60 ani
BUGYI
FLORICA – decedată la data de 16.03.2017 - în vârstă de 77 ani
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!
Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:
SEIN
ADI
şi LĂCĂTUŞ LUCICA - căsătoriţi în data de 3.03.2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)