Deta are un buget echilibrat

Bugetul orașului Deta pentru anul 2017 a fost adoptat în ședința în plen a Consiliului Local din luna martie. Votul dat de consilierii locali a fost unanim, astfel că bugetul de venituri și cheltuieli a fost adoptat cu sprijinul tuturor consilierilor prezenți la ședință. Bugetul este unul echilibrat și bine gândit, acordând atenție fiecărei părți din activitatea administrației locale și se bazează în primul rând pe cererile cetățenilor din orașul nostru. Nici în acest an nu au fost neglijate proiectele mari și importante ale comunității, cu mențiunea că nu se vor putea realiza toate în decursul acestui an. Proiectele importante se desfășoară pe parcursul mai multor ani fiiind necesare parcurgerea unor etape legale obligatorii cum ar fi studiile, caietele de sarcini, licitațiile și execuția. Toate aceste etape sunt reglementate legal și nimeni nu poate scurta timpul care le este alocat. De cele mai multe ori licitațiile sunt contestate de cei care le pierd și urmează alte perioade de așteptare pentru rezolvarea acestor contestații în instanță. Cu toate aceste greutăți, Primăria a reușit să demareze o serie de proiecte importante, unele fiind deja aproape de final. Și în acest an se vor continua proiectele mari începute dar se vor deschide și altele noi. Bugetul local adoptat de Consiliul Local ia în calcul toate aceste proiecte, prioritățile fiind axate în principal pe proiecte mari de investiții. Casa de cultură din parcul orașului este un astfel de proiect propus spre finanțare în cadrul bugetului CNI pe acest an, licitația pentru acest obiectiv fiind în curs la Compania Națională de Investiții. Proiectul Aquatim, o altă mare investiție din orașul nostru a trecut de faza de licitație dar totul s-a blocat după ce una dintre firmele care au pierdut a contestat rezultatul, decizia urmând a fi luată probabil în instanță. Nici locuințele nu au fost uitate fiind depuse actele pentru blocuri ANL pe trei axe importante, cadre medicale, tineri și personal din administrația publoca locală. Dintre cele 8 proiecte ANL depuse în acest an de județul Timiș, Deta are două aprobate și prinse în bugetul ANL pe acest an. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost depus proiectul pentru realizarea drumului de acces în parcul industrial din Deta, un proiect amplu demarat în urmă cu câțiva ani în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. A fost depus și proiectul pentru extinderea și reamenajarea grădiniței cu program prelungit din oraș. Vor fi continuate lucrările la drumurile din zona Termal, un proiect amplu care pare neterminat. Amenajările bugetate pentru acest an vor aduce clarificări în această zonă urmând ca după încheierea lucrărilor să fie evident pentru toată lumea că nu s-au făcut drumuri fără cap și coadă. 

Nici satul Opatița nu a fost neglijat în cadrul bugetului pe acest an. Două străzi din Opatița vor fi asfaltate cu fonduri locale, iar pentru piața agroalimentară din oraș a fost prevăzută elaborarea caietelor de sarcini în vederea demarării unei investiții importante de modernizare a acestui obiectiv. Se va construi o hală acoperită și se va amenaja zona de mese din exteriorul halei. Tot în 2017 se va realiza caietul de sarcini pentru modernizarea străzii Marin Damaschin și Calea Banlocului, unde vor fi executate șanțurile pluviale și trotuarele. De asemenea se va organiza licitația pentru trotuarele din strada Parcului și Revoluției dar și dintre Strada Victoriei și zona Moldovița. Au mai fost alocați bani pentru studii privind amenajarea de locuințe sociale în clădirile fostelor ateliere școală din oraș.

Școlile din oraș, spitalele, bisericile și alte instituții importante din comunitatea noastră au fost luate în calcul la redactarea bugetului fiind astfel asigurată o bună funcționare a acestora pe parcursul întregului an. Organizațiile non-profit din oraș care au cerut finanțări au fost prinse în buget așa cum nu a fost uitat sportul sau zona socială. „Pot să spun fără teamă de a greși că avem un buget bine așezat care răspunde așteptărilor oamenilor. Nu am neglijat nicio zonă din activitatea comunității noastre și am căutat să finanțăm toate acțiunile serioase din oraș. Prioritare și în acest an sunt investițiile și marile proiecte ale comunității, unele care vor fi continuate, altele demarate în acest an și o altă parte finalizate. Poate că unii cred că dăm banii pe lucruri mărunte dar nu pot să le răspund decât cu cifrele din buget, iar dacă unii cred că școala, spitalul sau construcția de locuințe nu reprezintă proiecte importante, atunci nu am ce să mai spun. Cred că cea mai bună dovadă că avem un buget corect și bine așezat este votul unanim din Consiliul Local, un vot pentru care țin să le mulțumesc consilierilor care au trecut peste interesele politice și au înțeles că sunt în slujba locuitorilor orașului”, ne-a spus primarul Petru Roman.   

Distrugeri ale mobilierului urban

În ultima perioadă s-a constat o creștere a unui fenomen pe care nimeni nu și-l dorește și anume actele de distrugere și vandalism. Tot mai multe bănci din oraș au fost rupte, coșurile de gunoi au fost distruse și aruncate în șanțuri, iar mai nou, scena din parcul orașului a fost vandalizată. Persoane necunoscute au tăiat toată partea de decor din spatele scenei făcându-l practic inutilizabil. Cu siguranță cei care fac astfel de gesturi nu sunt cetățeni ai orașului nostru pentru că noi știm cu toții că toate aceste obiecte de mobilier urban costă bani, iar acești provin din taxele și impozitele noastre. Nu e posibil ca un cetățean al orașului nostru să își bată joc de banii lui sau de banii părinților, rudelor sau ai vecinilor. De aceea facem apel la toți cei care sunt martori la astfel de evenimente nedorite să sesizeze imediat Poliția sau Primăria.   

Editorial Petru Roman

Hristos a Înviat

Iată-ne din nou în pragul unei mari sărbători a creștinătății. În acest an, Sfintele Sărbători Pascale sunt sărbătorite la aceeași dată, atât de Catolici cât și de Ortodocși, ceea ce face ca momentul să fie mai încărcat de semnificații. Este un prilej foarte bun pentru noi toți să ne oprim câteva clipe din această goană zilnică și să ne curățăm sufletul gândindu-ne la Învierea Domnului Isus Hristos. Paștele înseamnă și prilejul revederii cu cei dragi dar și o binevenită odihnă și relaxare în liniștea căminelor noastre. Vă doresc din tot sufletul sărbători luminate, cu prosperitate și bucurii, multă sănătate și clipe frumoase alături de cei dragi. Paște Fericit și Hristos a Înviat pentru toți locuitorii orașului Deta și ai satului Opatița.   

Mesaj din partea Preotului paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Deta, Ioan Ciprian Blagoe

Am petrecut împreună postul Paştelui şi am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, la capătul lui. Ceea ce înseamnă că am urcat împreună o scară, că am urcat pe Golgota împreună cu Domnul Hristos în postul acesta, ca să ne răstignim cu El, ca să ne îngropăm cu El, dar ca să şi înviem împreună cu El. La Paşti mărturisim că „Hristos a înviat!” şi întărim: „Adevărat a înviat!”. „Adevărat”-ul acesta, trebuie să vină însă ca o încredinţare lăuntrică a lui Hristos în inima noastră nu doar intelectul să fie cel care afirmă cum că a existat un om Iisus Hristos despre care Biserica spune că a înviat, sau că „aşa se spune” de Paști. Biserica ne învaţă că Duhul Sfânt este Cel ce îi încredinţează pe oameni de realităţile care ţin de Dumnezeu. Învierea lui Hristos nu se cere demonstrată de la o generaţie la alta, ci împărtăşită prin puterea Duhului. Sărbătoarea Învierii Domnului este fără îndoială cea mai mare sărbătoare a creştinilor, după cum spune şi Sfântul Apostol Pavel că „dacă Iisus Hristos n-ar fi înviat, zadarnică ar fi propovăduirea noastră, zadarnică ar fi şi credinţa voastră”. Iar Mântuitorul a spus: „Eu sunt Învierea şi Viaţa, cel care crede in Mine, chiar daca va muri va fi viu.” Şi Iisus ne-a dovedit ca are putere asupra morţii pentru că El Însuşi a înviat a treia zi.

Învierea Domnului să fie pentru fiecare dintre noi un prilej de sinceră bucurie. În ziua de azi uităm de necazurile şi lipsurile vieţii, să avem înţelegere şi linişte sufletească în familiile noaste. Fie ca Sfintele Paşti să vă lumineze sufletul şi casa, să vă aducă numai bucurie şi sănătate şi îndemnându-vă să nu uitaţi niciodată pe Hristos şi Biserica Lui, vă adresez tradiţionala urare „Hristos a înviat!”

Salut de Paşti din partea Preotului paroh al Bisericii Romano-Catolice, Lokodi Attila

„Cristos a înviat din morţi şi a eliberat lumea”.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti doresc tuturor credincioşilor din Deta Sărbatări Fericite.

„Krisztus feltámadt a halálból és megszabadította a világot.”

Minden kedves dettai hívőnek kívánok Boldog Húsvéti Ünnepeket.

„Christ ist erstanden und hat die Welt befreit.”

Wünche allen Gläubigen aus Detta Frohe Osterfeiertage und einen schönen Frühling.

Mesaj din partea Preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe Deta, Liubodrag Boghicevici

Învierea Domnului este temeiul fundamental al vieţii morale, al iubirii de Dumnezeu şi al aproapelui, al faptelor bune. Ziua Învierii e marea sărbătoare a creştinilor de pretutindeni. În această zi, cu toţii ne adunăm într-un gând, o credinţă, o speranţă şi o iubire. Fie ca această mare şi sfântă bucurie a Învierii Domnului să ne lumineze sufletele şi să ne binecuvânteze vieţile cu sănătate, milostivenie şi dragoste! HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Mesaj din partea Pastorului Baptiste Beraca, Ghiță Sporea

HRISTOS ISUS E VIU

„Un om învăţat, dar sceptic, i-a spus odată unei fetiţe care credea în Domnul Isus:

- Fata mea, tu nu ştii în cine crezi. Au fost mulţi Cristoşi. În care dintre ei crezi tu ?

- Eu ştiu în cine cred, eu cred în Hristos care a înviat din morţi.”

Viaţa noastră este construită în jurul morţii şi învierii lui Isus. Ea începe în fericire şi bucurie şi se sfârşeşte la fel. Avem un Hristos care a înviat într-un trup nesupus putrezirii şi indestructibil. Astfel prin învierea Sa, Tatăl a validat moartea Sa pentru toţi cei păcătoşi ca să-i aducă la el într-o părtăşie fără de egal şi permanentă. Despre acest Hristos înviat, Thomas Watson scria: Nu a înviat din morţi ca o persoană privată, ci ca una publică, fiind capul bisericii Sale. Învierea Sa a fost un succes copleşitor şi răsunător, un succes care trebuie proclamat pretutindeni şi la tot pasul. Învierea a fost răsplata Tatălui la sacrificiul inegalabil a Fiului său, un sacrificiu adus odată şi pentru totdeauna ca să ni se ierte păcatele şi să ne dea viaţă veşnică în dar. Noi, baptiştii vă dorim un Paște care să vă aducă pe lângă bucurie, pace şi prosperitate. Dar acum Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi. Hristos a Înviat !

Mesaj din partea Directorului Centrului Cultural Deta, Ovidiu Ivancea

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă lumină, bucurie, sănătate şi speranţă alături de cei dragi! Paşte fericit! 

PIETA - CREDINŢĂ ŞI SPERANŢĂ ÎN ÎNVIERE

Dacă în urmă cu câţiva ani în realitate, de data aceasta, în Săptămâna Patimilor, doar pe aripile amintirilor mă aflu în faţa celei mai frumoase lucrări în marmură - Pieta (Coborârea de pe cruce) a marelui artist Michelangelo Bounarotti din Basilica San Pietro din Vatican-Roma. Vreau să aduc această capodoperă în atenția dumneavoastră, a cititorilor deoarece sunt convins că nu există persoană care să nu se emoţioneze în faţa acestei opere de artă care a fost sculptată în 1499 dintr-un singur bloc de marmură din peştera Cararra, ales şi transportat la Roma chiar de către artist.

Trupul neînsufleţit al lui Hristos este ţinut în braţe de Fecioara Maria, conform unor relatări, artistul ar fi folosit ca model evrei din Trastevere, Roma. Chipul său profund uman trezeşte compătimire adâncă, dar nu una pentru cei care L-au osândit. Toate detaliile anatomice sunt scoase în evidenţă, aerul duios, armonia membrelor, evidenţierea pulsului si a venelor sunt dovadă a talentului artistului, iar faţa exprimă o blândeţe caldă .

Pe Fecioara noastră dragă care la răstignirea Fiului Său trebuie să fi avut în jur de 50 de ani, Michelangelo o prezintă tânără şi gingaşă, aşa cum sunt puţine din operele lui. EA fiind PURĂ nu poate îmbătrâni, trebuind să îşi păstreze toată prospeţimea şi tinereţea ei neţinând cont de trecerea timpului. În capodopera lui Bounarotti, Fecioara noastră priveşte în jos către Fiul Său, putând citi pe faţa ei o tristeţe blândă şi o discretă stăpânire de sine. Toate trăsăturile Fecioarei sunt grăitoare, însufleţite. Cele două figuri au o frumuseţe divină. Împletind concepţia clasică grecească despre frumuseţea corpului omenesc cu idealul creştin al nemuririi sufletului, artistul înlătură expresia zguduitoare a morţii şi dă celor două personaje o linişte deplină, IAR NOUĂ, CELOR CARE PRIVIM, NE TRASMITE SPERANŢĂ ŞI CREDINŢĂ ÎN ÎNVIERE.

În scurta noastră călătorie pământească vedem şi trăim o stare de întristare şi neîmplinire. Ne întristează neputinţa, lipsa de curaj, singurătatea, despărţirea de cei dragi, neîmplinirea binelui, atrocitatea răului cu toate formele lui de manifestare. Ne tulbură zilele cu cele mai triste şi nedorite fapte care distrug omul şi sufletul său făcându-le de nerecunoscut. Pentru a contracara toate acestea TREBUIE SĂ NU NE PIERDEM SPERANŢA ŞI CREDINŢA, să ne ostenim făcând şi împlinind pentru suflete, fapte plăcute în fața lui Dumnezeu, vizitând pe cei singuri, bolnavi şi trişti, uitaţi, părăsiţi, bucuria şi izbăvirea de întristare să le trăim împreună în taina Bisericii şi în viaţa noastră.

Dacă în zilele de post şi rugăciune am purtat crucea şi durerea cu gândul la biruinţa învierii, să ne iertam, îmbrăţisându-ne unul pe celălalt, să imităm pe Mântuitorul cel Înviat care ne întâmpină pe toţi! În această Sfântă Zi a Învierii, să redevenim purtători de lumină şi bucurie veşnică, mărturisind şi vestind tuturor HRISTOS A ÎNVIAT! (Endre Libuş)

Împreună - copii și părinți

Problema eficientizării procesului instructiv-educativ presupune pe de o parte perfecționarea metodelor tradiționale și pe de altă parte introducerea unor metode, procedee și tehnici educative noi care să răspundă mai bine nevoilor actuale de formare a copiilor. Programa actuală insistă pe atingerea finalităților, lăsând la latitudinea educatoarelor conținuturile, metodele și formele de organizare, permițând astfel punerea în valoare a propriei experiențe didactice prin activități educative cu caracter integrat, într-o abordare interdisciplinară, precum și utilizarea unor metode de predare care promovează învățarea prin cooperare și implică activități comune în rezolvarea unor sarcini. O astfel de activitate s-a organizat și desfășurat în grupa mare "A" a Grădiniței cu Program Prelungit Deta, unde copiii alături de părinții lor au lucrat împreună la o activitate cu tema „Tablou pentru mama”. Educatoare au creat o atmosferă plăcută, iar activitatea a debutat cu o povestioara intitulată "Inimioare, inimioare" de S. Cassvan, moment extrem de emoționant atât pentru copii cât și pentru părinți. Pe parcursul activității copiii au realizat că pot efectua lucruri minunate alături de părinții lor, au cooperat foarte bine și s-au ajutat unii pe alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare. Ce i-a impresionat pe părinți a fost faptul că în timpul realizării temei, copiii le-au făcut surprize, fiecare recitând câteva versuri, reprezentative pentru ei dar și pentru părinții lor. Aceste tipuri de activități au pe de-o parte scopul de a arăta părinților nivelul de pregătire al copiilor, iar pe de altă parte sunt încurajați să se simta și ei copii, să uite de grijile de zi cu zi și să-și aducă aminte de copilarie. (Educatoare, Prof. Țăran Mariana și Prof. Boghicevici Biliana)

Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare

Grupul de Acţiune Locală Asociaţia „Timiş Torontal Bârzava” a semnat în calitate de beneficiar, contractul subsecvent de finanţare, submăsura 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare” în valoare de 692.662 euro, suma alocată pentru perioada de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( P.N.D.R.) 2014-2020, măsura 19 Leader.

Submăsura 19.4 crează condiţiile ca beneficiarii submăsurii 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” în valoare de 2.797. 297 euro, entități juridice private/publice, să accesze fișele măsurii din Strategia de Dezvoltare Locala, cu respectarea prevederilor din Regulamentului Uniunii Europene 1305/201 și atingerea obiectivele sale, respectiv:

• Stimularea inovării;
• Consolidarea identității locale și a profilului local;
• Îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale;
• Soluționarea problemelor demografice;
• Crearea și păstrarea locurilor de muncă în zonele LEADER;
• Îmbunătățirea egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități și membrii minorităților;
• Creșterea competitivității la nivel local;
• Conservarea resurselor și protecția mediului natural;
• Aplicarea unei abordări integrate și multisectoriale.

Din componenţa parteneriatului public-privat a G.A.L. Asociaţia ”Timiş Torontal Bârzava” fac parte următoarele U.A.T.: Consiliul Judetean Timiş, Deta, Gătaia, Banloc, Birda, Denta, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moraviţa, Pădureni, Voiteg (din judeţul Timiş) şi Berzovia, Forotic si Măureni și Doclin (din judeţul Caraş Severin). Pe lângă parteneri publici, din asociaţie mai fac parte 29 de societăti comerciale, PFA, II şi 9 asociaţii non-guvernamentale.

Un model pentru comunitatea din Deta

La aniversarea a 65 de ani de la căsătorie, Kirsch Matei, cetăţean de onoare al oraşului Deta și preşedinte onorific al Forumului Democrat al Germanilor din Deta, a primit din partea primarului Petru Roman distincția „Deta vă mulţumeşte” pentru modul admirabil în care s-a dedicat familiei și comunității în cadrul căreia a trăit. Kirsch Matei s-a născut în 17 decembrie 1930 în oraşul Deta, judeţul Timiş și a avut o îndelungată activitate în P.S.I., din 1959 – 1993, ca şef al Formaţiei Voluntare de Pompieri a oraşului Deta. Alături de primarul Petru Roman, la eveniment au participat Fernbach Ioan - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Tigla Iosef - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa, Siclovan Dagmar - vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor, Alba Helen – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara, Fisher Ignatz - preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Şămanţu Gerhart - preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Deta, Mr.Herişanu Ioniţă - Comandatul Staţiei de pompieri Deta și Ivancea Ovidiu - directorul centrului Cultural Deta.

Grădiniţa P.P. Deta: Grupa ,,Buburuzele” la activitate cu mămicile de 8 Martie

La Grădiniţa cu Program Prelungit Deta, educatoarele grupei „Buburuzele” au renunțat la tradiţionala serbare de Ziua Mamei şi au realizat o activitate comună inedită, invitând mămicile să lucreze la un proiect alături de micuți. Pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 8 Martie au fost coordonate de prof. înv. preșc. Vertopan Mariana și de institutor Puiu Georgeta.

Pe fondul muzical al concertului „Primăvara”, de Antonio Vivaldi, preşcolarii, ajutaţi de mămici şi îndrumaţi de cadrele didactice, au plantat câte o zambilă. Au fost puse la dispoziţia mamelor şi copiilor răsaduri de floare, ghivece, mănuşi de protecţie pentru mămici, şorţuleţe, lopăţele, vase şi stropitori cu apă, pământ. Cei mici au ţinut neapărat să ajute la introducerea pământului în ghiveci și la udarea plantei proaspăt sădite. Iar până va înflori zambila, educatoarele le-au pregătit mămicilor un coșuleț cu flori, confecţionat din hârtie colorată, șnur și dantelă, o replică a florilor de primăvară, pe care copiii le-au oferit mămicilor împreună cu… instrucţiunile de îngrijire ale plantei adevărate. După ce au făcut repede curăţenie, preşcolarii le-au încântat pe mămici cu un scurt program artistic, iar la finalul spectacolului le-au invitat la dans pe jocul muzical ,,Fiecare pui are mama lui”. De asemenea, copiii le-au dăruit mamelor diplome de merit, confecţionate împreună cu educatoarele. Tot copiii au fost cei care şi-au servit mamele și doamnele cu prăjitura şi un suc astfel că îi felicităm și suntem mândre de felul în care au participat la activitățile de 8 martie. (Mariana Vertopan, profesor învățământ preșcolar)

Editorial Petru Roman

Un exemplu pentru noi toți

A fost o bucurie pentru mine să pot acorda distincția „Deta vă mulţumeşte” familiei Kirsch, la 65 de ani de la căsătorie. Dar dincolo de evenimentul festiv si de emoția momentului, pentru mine a rămas exemplul oferit de această frumoasă familie din orașul nostru. Avem multe de învățat de la acești oameni care s-au dedicat comunității în care au trăit și au muncit. Placheta pe care le-am oferit-o a fost doar simbolul imensei recunoștințe pe care o datorăm celor care fac prin viața lor de zi cu zi, prin exemplul pe care ni-l oferă, ca noi toți să trăim într-o comunitate mai bună și mai puternică. Deta a avut, și sunt convins că are și va mai avea și în viitor astfel de modele, astfel de oameni cu care ne mândrim. Datorită lor mergem cu fruntea sus în orice colț al lumii și primim cu mândrie oaspeți din toate zările. Deta este cunoscută și recunoscută și pentru oamenii ca soții Kirsch. Le mulțumesc și pe această cale în numele meu personal dar și în numele Primăriei și Consiliului Local pentru tot ce au făcut pemntru orașul nostru, le doresc multă sănătate și viață cât mai lungă alături de cei dragi. 

LADA CU ZESTRE LA DETA

În data de 12 martie, orașul Deta a fost gazda Festivalului concurs „Lada cu zestre”, faza zonală, eveniment organizat de către Centrul de Cultură și Artă a județului Timiș. Au participat comunele Voiteg, Ghilad, Livezile, Birda dar și orașele Gataia, Ciacova și Deta. Colecțiile de artă populară, produsele gastronomice, recitatorii dialectali, interpreții vocali și soliștii instrumentiști, alături de ansamblurile de dansuri populare au încântat publicul și au înviat tradiții atât de iubite în zona noastră.

Centrul Cultural al orașului Deta, gazda ediției din acest an, a venit în fața juriului și a publicului cu cele mai bune programe artistice. Având în vedere că în Deta conviețuiesc mai multe etnii, la secțiunea gastronomie a fost prezentată o masă multietnică unde românii au pregătit „păturata pă crumpi”, sârbii „Cesnite”, ungurii un desert și o băutură numită a îngerilor, pregătită din mai multe fructe și legume, iar nemții o turtă acră cu mac. În ceea ce privește evoluția scenică a Centrului Cultural Deta, acesta a debutat cu un recital de câteva piese prelucrate din folclor, interpretate de către Corul Mixt dirijat de către pofesorul Dan Oroșan. Pentru prima oară la acest festival, Corul Mixt al minorității maghiare, sub îndrumarea preotului reformat Fazakas Csaba a interpretat trei melodii din folclor. Ansamblul de dansuri populare bulgărești a prezentat o suită de dansuri tradiționale, specifice etniei bulgare din Banat, cu o coregrafie pusă la punct de către doamna Tapanov Ana Maria, iar Ansamblul de dansuri tradiționale germane „Edelweiss” a adus în fața celor prezenți suite de dansuri tradiționale șvăbești, coregrafia fiind relizată de către doamna și domnul Șămanțu. Ansamblul de dansuri populare maghiare „Margaretta” a impresionat cu un dans tradițional, dansul cu bețe, coregrafie Clara Stanciu și Tifra Iuliana. Ansamblul de dansuri populare sârbești , „Sveti Nikola” s-a prezentat cu două grupe de dansatori, tineri și mijloci, care au dansat suite din zona Banatului sârbesc, coregrafia fiind realizată de domnișoara Tătărușanu Diana. Ansamblul de dansuri populare românești, s-a pregătit temeinic și a strălucit cu un „Dans pe generatii” în care s-au împletit suite de dansuri atât din zona câmpiei banatice cât și din zona de munte. Acest dans pe generații a unit copii, tineri, seniori și pensionari, formând un tot unitar, un sectacol inedit și extrem de complex. Puține formații de amatori au reușit să realizeze un asemenea dans, Ansamblul de dansuri populare românești sub coregrafia instructorului coregraf domnul Voicu Cătălin reușind să adune ropote de aplauze din partea publicului prezent. La secțiunea soliști instrumentiști, Deian Alexandru Giurgev a interpretat câteva melodii instrumentale sârbești la armonica sârbeasca, toți concurenții Centrului Cultural al orașului Deta calificându-se pentru faza județeană a festivalului. Întreg programul artistic a fost prezentat de cunoscuta domnișoară Diana Tătărușanu.

Mulțumesc tuturor celor care activează la Centrul Cultural al orașului Deta pentru efortul depus, pentru felul în care au reprezentat atât instituția cât și orașul, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizare, și nu în ultimul rând, conducerii Primăriei orașului Deta, pentru sprijinul acordat. (Ovidiu Ivancea, Director al Centrului Cultural al orașului Deta)

Cumințenia Pământului, rămâne sau nu a noastră?

Ce a însemnat marea pentru imaginația grecilor antici, cu reflectarea ei în mituri, pentru poporul nostru a însemnat pământul cu codrii, stâncile, pajiștile lui cu arborii, florile și roadele anotimpurilor. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este Brâncuși, cel mai mare sculptor al timpurilor moderne, venit de pe plaiurile gorjene, din Hobița, unde a trăit comuniunea cu natura și pământul natal. Brâncuși s-a minunat de frumusețea și binefacerile vieții, iar mai apoi, privind în înaltul văzduhului în care zburau păsările lui măiastre a găsit inspirație în stâlpii care susțineau privodul caselor pentru a crea Coloana Infinitului. După ce a „înfipt” bine în pământul românesc minunea de la Târgu Jiu, coloana care susține bolta cerească universală, cu sufletul treaz, Brâncuși a sculptat capodopera sa – Cumințenia Pământului.

Prin numele său sublim și prin ea însăși, Cumințenia Pământului spune lucruri mai adânci decât ne dăm seama la prima contemplare. Ea simbolizează prinosul adus înțelepciunii și spiritualității românești pe pământul nostru de-a lungul mileniilor. Brâncuși a cioplit în piatră un idol feminin așezat într-o poziție de mare liniste și ciudată meditație, cu brațele încrucișate pe piept în poziția caracteristică țărăncilor din Romania. O liniște resemnată, o atitudine de reculegere și așteptare, o „cumințenie” care-și află rădăcinile în veacuri de trudă și suferință. Cumințenia Pământului exprimă o grandoare calmă, o monumentalitate caldă și o liniște sufletească suverană. Această operă genială încărcată de o profundă și candidă dragoste pentru țara noastră străbună, din cauza nepăsării și indiferenței conducătorilor noștri care sunt de-a dreptul de neînțeles pentru sufletul nostru pur românesc, am putea să o pierdem pentru totdeauna daca nu o vom răscumpăra. Se pare că nu a fost destul greșeala fatală din anii 50 a conducătorilor comuniști care au refuzat cu obstinență ATELIERUL MARELUI ARTIST, el a dorit să-l dăruiască țării sale, dar a devenit mândria Parisului, situat în vecinătatea imediată a Palatul Pompidou. Ar fi timpul să ne trezim la realitate și să păstrăm valorile României acasă!Acum, Cumințenia Pământului!( Endre Libus)

De Dragobete, la Deta, s-a iubit românește!

Cu ocazia Dragobetelui, o sărbătoare populară celebrată de români pe 24 februarie, Liceul Tehnologic “Sf. Nicolae” Deta a organizat un bal intitulat "De dragobete iubește românește!", eveniment aflat la cea de-a treia ediție. Momentele artistice pregătite de liceenii din Deta au fost intercalate cu mai multe probe la care au fost supuse 5 perechi înscrise în concursul “Miss&Mister Dragobete 2017”. În urma deliberării atente a juriului care a notat perechile cu note de la 1 la 5, titlul de “Miss Dragobete 2017” i-a revenit elevei Botorea Armina, iar cel de “Mister Dragobete 2017” elevului Szemenyuk Alex. (Galamboș Alexandra, Președinte C.S.E.)

Cupa Oraşului la tenis de masă

De mai mulți ani, la începutul primăverii, Consiliul Local și Primăria Deta organizează Cupa oraşului la tenis de masă. Și în 2017, cel care s-a implicat şi a oferit sprijin deosebit în desfăşurarea competiţiei a fost dr. Peiov Petru căruia îi mulţumim şi pe această cale. (Adina Maria Mateescu)

Câstigătorii sunt:

Adulţi masculin

Locul I – Shehabi Amer

Locul II – Pluştea Cornel

Locul III – Szabo Petru

Adulţi feminin

Locul I – Duimovics Denisa

Copii

Locul I – Pluştea Raul

Premii speciale

Brăteanu Adrian

Pluştea Catalin

Papp Ionuţ

Videki Cristian

Blaniţa Adrian

Tenisul de masă îşi are originea în Anglia secolului XIX. În 1890 se foloseşte pentru prima oară mingea de celuloid, care prin zgomotul produs determină denumirea jocului ping-pong, denumire care mai este folosită şi astăzi. În 1926 Federaţia Internaţională de Tenis de Masă organizează primul Campionat Mondial de Tenis de Masă în Anglia. Între anii 1950-1955 românca Angelica Rozeanu a câştigat cele şase ediţii consecutive ale Campionatului Mondial de Tenis de Masă fiind până în prezent ultima câştigătoare de origine non asiatică. Ca un fapt curios, tenisul de masă a fost interzis în Rusia la începutul secolului XX din cauza originii sale legate de aristocraţie.La nivel competiţional, cele mai puternice campionate din lume sunt în Europa şi China.

Fărşangul la bulgarii din Deta

Comunitatea bulgară din Deta a adus la viaţă şi în acest an, sărbătoarea Fărşangului. Evenimentul organizat pe data de 26 februarie, este sărbătoarea care marchează ultima petrecere inainte de intrarea în Postul Paştelui.

Casa Bulgară din Deta s-a umplut cu bulgari şi invitaţii lor, cu copii ai Ansamblului bulgăresc „Coroniţa” din Deta, ai Ansamblului sârbesc „Sveti Nikola” din Deta şi ai ansamblului "Brest" al U.B.B.-R. Filiala Breştea, cu toții costumaţi în diferite personaje care de care mai interesante sau mai haioase. Invitat special al evenimentului a fost Petru Roman, primarul oraşului Deta.

Într-un alai al măştilor şi costumelor, copiii costumaţi, însoțiți de câţiva părinţi, bunici şi chiar de către preşedintele Filialei Deta al Uniunii Bulgare din Banat, Ioan Boboiciov (Bobi), au colindat strada principală din oraş în ritmul muzicii asigurat de doi instrumentişti, unul la acordeon - Ovidiu Ivancea (directorul Casei de cultură al oraşului Deta) şi celălalt la saxofon.

Muzica şi râsetele au creat o atmosfera de excepţie, apreciată chiar şi de trecătorii care s-au oprit să aplaude inedita paradă. Înainte de a intra in Casa Bulgară s-a încins o horă, unde s-au prins la joc toţi participanţii de la cel mai mic la cel mai mare. Special pentru Fărşang, copiii din Deta, pregătiţi de doamna Ana-Maria Tapanov şi cei din Breştea au prezentat un program artistic cu multe glume, scenete şi dansuri populare bulgăreşti şi internaţionale, iar cei din ansamblul sârbesc, sub îndrumarea Dianei Tătăruşanu, prin câteva dansuri specifice etniei au adus un plus de frumuseţe evenimentului. Un moment deosebit care a adus râsete şi veselie a fost atunci când copiii s-au întrecut care scoate primul bănuţii dintr-o farfurie plină cu apă, folosindu-se doar de gură. Efortul lor nu a rămas nerăsplătit, dulciurile fiind cea mai potrivită recompensă. Un alt moment aşteptat al serii a fost stabilirea câştigătorilor la tombolă, când cei mai norocoşi dintre participanţi s-au bucurat de premii dintre cele mai diverse, unele utile, altele gustoase, frumoase sau haioase. Bulgarii din Deta şi invitaţii lor dornici de distracţie au petrecut până aproape de miezul nopţii într-o atmosferă perfectă din care nu au lipsit dansul şi muzica pentru toate gusturile. (Petronela Şehabi)

Prăjitură tradițională, voie bună, cântec și dans de Fărşangul maghiarilor din Deta

Pentru comunitatea maghiară din orașul nostru “Fărşangul” a devenit o tradiție care se respectă an de an. În seara de 25 februarie, invitații Fărșangului maghiar au petrecut la Centrul Cultural Deta, cu dansuri, cântece și scenetele comice, atmosfera de sărbătoare fiind întregită de prezența actriței Fall Ilona care a activat în cadrul Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara. Înainte de momentul culminant al serii, de „înmormântarea Fărșangului”, Ansamblul de dansuri populare maghiare Margaretta al Centrului Cultural și Corul Asociației Reviczky Gyula condus de parohul Bisericii Reformate din Timișoara Fazakas Csaba au bucurat invitații și au stârnit numeroase aplauze și încurajări. Sărbătoarea a fost una cât se poate de veselă, urmată de mult așteptatul Bal de Fărșang cu formația “ PINK” din Ótelek, la care au participat invitații speciali de la Tiszaszent Miklós, din Csóka din Serbia, alături de primarul orașului Petru Roman, preotul paroh catolic Lokodi Attila și preotul paroh reformat Szilagyi Albert. Toți cei prezenți au fost serviți cu „farsangi fánk”- „crofne”, delicioasa prăjitură tradiţională de Fărşang.   

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

BENKE ANTON – decedat la data de 27.02.2017- în vârstă de 53 ani

SZELEI EMIL – decedat la data de 1.03.2017 - în vârstă de 78 ani

LOLIŞ MARGARETA – decedată la data de 6.03.2017 - în vârstă de 56 ani

TRBANOS MARCO – decedat la data de 5.03.2017 - în vârstă de 60 ani

BUGYI FLORICA – decedată la data de 16.03.2017 - în vârstă de 77 ani

Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!

Primăria orașului Deta urează casă de piatră proaspeților căsătoriți:

SEIN ADI şi LĂCĂTUŞ LUCICA - căsătoriţi în data de 3.03.2017

Răspunsuri la sesizările Primăriei în problema gazelor naturale

Luna trecută, Primăria Deta a făcut o serie de sesizări către Delgaz Grid SA, Petrom SA și Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Timiș în privința deselor întreruperi ale furnizării gazelor naturale către populație. Acest demers a fost făcut pentru că mai mulți cetățeni din Deta au semnalat întreruperi frecvențe în distribuția gazului către consumatorii casnici. S-a remarcat faptul că întreruperile în furnizarea gazelor au apărut în special în zonele în care Delgaz Grid SA (fostul E-on Gaz SA) a schimbat rețele de conducte, racordurile la gospodării și regulatoarele.

Până la data apariției Monitorului Primăriei din luna februarie doar Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Timiș a răspuns adresei înaintate de Primărie. În răspunsul din 28 ianuarie, CJPC Timiș ne comunică faptul că problema ridicată a fost trimisă spre soluționare Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei de la București. Reprezentanții CJPC adaugă că vor urmări cu atenție operatorul reclamat de cetățenii din Deta și că nu vor tolera nicio abatere de la prevederile legale din partea acestuia. Demersul CJPC a fost confirmat în scurt timp, la data de 9 februarie, la Primărie a sosit o adresă din partea ANRE în care ni s-a comunicat că această instituție a primit sesizarea de la CJPC Timiș și a demarat imediat o acțiune de control pentru a clarifica aspectele sesizate la Deta. Reprezentanții ANRE spun că vor comunica oficial rezultatele acțiunii de control imediat ce aceasta se va finaliza.  

Editorial Petru Roman

Monitorul Primăriei la 100 de apariții

Iată că Monitorul Primăriei Deta a ajuns la 100 de apariții. Ziarul lunar realizat de primărie pentru cetățeni s-a dovedit un instrument util de comunicare și m-am bucurat de fiecare dată când am primit aprecieri din partea dumneavoastră. Am reușit să păstrăm o linie editorială echilibrată și corectă fără să transformăm acest ziar într-o publicație de scandal sau de bârfe. Articolele din Monitor au un singur scop, acela de a vă informa corect. Vom menține și pe viitor această linie editorială și vom căuta să îmbunătățim permanent conținutul răspunzând cererilor dumneavoastră, ale cititorilor, ale locuitorilor orașului nostru. De aceea așteptăm opiniile dumneavoastră în legătură cu temele care ar trebui abordate mai des, urăm La mulți ani Monitorului și transmitem mulțumiri celor care de-a lungul celor 8 ani au contribuit și au propus articole pentru paginile ziarului nostru local.   

Cu ocazia Mărțișorului și a Zilei Femeii, Primăria şi Consiliul Local al orașului Deta doresc tuturor doamnelor şi domnişoarelor, celor care întruchipează în modul cel mai gingaș veșnicia primăverii, să aibă parte numai de bucurii alături de cei dragi! Primăvara, anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţă, face din 8 Martie, ziua cea mai plină de feminitate, zâmbete şi căldură sufletească!La Mulţi Ani!

Premii pentru copiii din Deta la competiția de badminton Shuttle Time

Clubul Badminton Deta s-a dovedit a fi cel mai bun club național prezent la Shuttle Time, competiție internaționlă desfășurată la Timișoara care a reunit 119 copii din Vîrșeț, Belgrad, Arad, Bocșa, Deta, Șimand, Lugoj și Timișoara. Doar clubul Fanatik din Vîrșeț a reușit să adune mai multe titluri, însă tinerii noștri sportivi, prin dăruirea și munca depusă au scris o pagină importantă în istoria sportivă a orașului nostru. A fost o competiție foarte grea, la categoriile de vârstă U9, U11, U13 și U15 ani (fete și băieți), cu un nivel fiind foarte ridicat, specific concursurilor internaționale la care participă mulți campioni. Premiile și rezultatele obținute au fost extraordinare, clubul din Deta obținând primul titlu de campioană – Giulia Liszkai și prima finală disputată între două sportive din orașul nostru – Edina și Giulia. Felicitări tuturor sportivilor clubului nostru și mulțumiri ASO Deta pentru că a fost alături de noi și a asigurat transportul copiilor la competiție. (Radu Rotar)

Rezultate obținute de Badminton Deta la competiția Shuttle Time, 18 februarie 2017

Botocan Rain Miriam- locul II U9

Palfi Sara- locul III U11

Suciu Edina - locul II U13

Liszkai Giulia - locul I U13

Novacovici Dean - locul III U13

Kovacs Izabela - locul III U15

CUPA „MIHAI MĂRGINEANŢU” LA FOTBAL DE SALĂ

Primăria și Consiliul Local al orașului Deta, prin intermediul Comisiei Sociale, pentru Tineret şi Sport, au organizat și în acest an Cupa „Mihai Mărgineanţu” la fotbal în sală. Competiția poartă numele regretatului profesor de sport din Deta, cel care și-a dedicat cariera activității sportive în cadrul şcolii din oraşul nostru. La eveniment au participat un număr de opt echipe: ASO Deta II, Denta II, Antitutun, Politia Deta, Denta I, Galacticii, Young Boy`s şi Atletico Textila. După disputarea primei etape din grupe s-au calificat 4 echipe dintre care au fost desemnate şi echipele câştigătoare, respectiv: Locul I Antitutun, Locul II Poliţia Deta şi Locul III Young Boy`s. Titlul de gogheter a fost obţinut de Jarcalete Vlad (Antitutun Deta) şi Vlădic Adrian (Young Boy`s Deta) cu câte şase goluri fiecare. Toate cele opt echipe au avut prestaţii foarte bune și au dat dovadă de fair play. Mulţumim publicului numeros care a fost alături de jucători pe parcursul desfăşurării competiţiei. (Adina-Maria Mateescu)

Dezvoltarea fotbalului în sală își are originile în anul 1930, la Montevideo, Uruguay. Meritele pentru crearea acestui sport îi aparțin lui Juan Carlos Ceriani denumit şi creatorul de fotbal de interior, cel care a a pus bazele unei forme de fotbal care să poată fi jucată atât afară cât şi în sală.

Proiectul antidrog „Nu-ți frânge aripile singur” continuă

La sfârșitul lunii ianuarie, Elena Boghicevici, Sabrina Ecob, Oana Herișanu și Alexandru Magyar, elevi ai clasei a X-a, împreună cu profesoara Lenuța Galamboș, coordonator al grupului, au organizat o activitate antidrog cu clasa a VIII-a C, diriginte Maria Băniaș. Elevii ciclului gimnazial au fost informați despre efectele nocive ale drogurilor și au confecționat două postere reprezentând viziunea acestora despre efectele substanțelor ilegale. Scopul activității a fost de a-i avertiza pe tineri cu privire la riscurile consumului de substanțe care provoacă dependență și de a-i face să conștientizeze faptul ca drogurile reprezintă cel mai mare pericol al adolescenței. (Boghicevici Elena - clasa a X-a R)

Unirea Mică sărbătorită de elevi

În 24 ianurie, la Centrul Cultural al Orașului Deta, elevii Liceului Tehnologic „Sf. Nicolae” au recitat poezii, au citit legende în grai moldovenesc și au expus prin intermediul unor creații proprii gândurile lor legate de Mica Unire. Ansamblul de dansuri populare i-a impresionat pe cei prezenți, amintindu-le de originile și de tradițiile transmise din moși-strămoși, iar Giorici Fabian (orgă) și Giurgev Deian(acordeon) au interpretat două melodii care au întregit atmosfera de sărbătoare. La final, elevii au dansat hora unirii și au înțeles că, așa cum spunea Mihai Eminescu, „patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de țară”. (Herişanu Oana clasa a X-a R)

Bilanțul activității Stației de pompieri Deta pe anul 2016

În data de 7 februarie 2017, la sediul stației de pompieri Deta, s-a desfășurat evaluarea activității subunității pentru anul ce tocmai s-a încheiat. La eveniment au fost invitați reprezentanți ai administrațiilor publice locale din raionul de intervenție al subunității și sefi de instituții din orașul Deta. În anul care a trecut, am fost solicitați să intervenim în 875 de situații de urgență, dintre care 105 au fost pentru incendii, inundații, protecția mediului, arderi necontrolate, salvări de animale, căutare persoane dispărute și alte intervenții, iar 770 intervenții SMURD. Pe timpul intervențiilor, am avut o foarte bună colaborare cu toate forțele implicate, rezultatul final fiind acela de gestionare eficientă a situațiilor de urgență. Deși au fost intervenții cu un grad sporit de dificultate, prin concentrarea efortului comun al forțelor implicate, acestea s-au desfășurat în condiții bune și nu au fost înregistrate victime în rândul personalului propriu sau civil participant. Deși în anul 2016 s-a desfășurat o amplă campanie de informare a cetățenilor privind respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor în sezonul rece la gospodăriile cetățenești, din totalul incendiilor, 38% s-au datorat coșului de fum necurățat, deteriorat ori neprotejat termic față de materialele combustibile, acestea soldându-se cu pagube materiale însemnate și chiar victime omenești. Referitor la asigurarea logistică, deși suntem încă deficitari la echipamentul de protecție, la capitolul tehnică de intervenție, în urma dotărilor din ultima perioadă, prin grija Inspectoratului pentru Situații de Urgență Timiș, situația se prezintă simțitor mai bine față de anii precedenți. După prezentarea activității de către comandantul subunității, au luat cuvîntul d-l lt.col. ing. COLESNIC Valentin – prim adjunct al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Timiș, d-l Petru ROMAN primarul orașului Deta, d-l Scms. IACOBESCU Ionel comandantul politiei orașului Deta, d-l Cms. MILEA Alin din partea poliției de frontieră Deta, d-l cpt. TOMA Marian din partea IJJ Timiș, primari, viceprimari și șefi ai serviciilor voluntare pentru situații de urgență de la comunele aflate în raionul subunității. Cu toții ne-au transmis mesaje de susținere și încurajare și ne-au asigurat de tot sprijinul pentru ducerea la bun sfârșit a intervențiilor și misiunilor încredințate. (Comandantul stației de pompieri Deta maior HERIȘANU Ioniță)

POETUL , DEȘERTUL ȘI POEZIA

Domnule Octavian Paler (n.1926 - d.2007) scriitor, jurnalist, editorialist, om politic, cuget liber ordonat și aprig, simbol al inteligenței poporului român, ați mărturisit prin scepticismul dumneavoastră caracteristic că „noi astăzi suntem o țară de oameni singuri. Atât de singuri încât nici nefericiții nu sunt solidari între ei”. Dar tot dumneavoastră ne-ați încurajat în anul de grație 1979, în cartea Scrisori imaginare adresate marilor genii ale umanității (Holderlin, Camus, Kafka, Gide sau Blaga). Ați spus, desigur și pentru noi, că „în singuratate e nevoie de dragoste sporită pentru a supraviețui”. Această dragoste sporită și speranța, eu le-am simțit în cartea pe care dvs personal mi-ați făcut onoarea de a mi-o trimite. Ideile prezentate de dumneavoastră în această carte sunt mai actuale ca oricând și îmi face mare plăcere să le împărtășesc pe concitadinilor mei .

În scrisoarea către domnul Holderlin puneți întrebarea „la ce bun poetul (omul de cultură) în vreme de secetă (deșertul spiritual)?” și tot dumneavoastră răspundeți atât de frumos și de profund: „poetul anunță cetății, pământului că ploaia există, anunță omenilor să spere. Un poet în fața unui cer ars, în fața unui câmp pârjolit și care nu e în stare să cânte și să creadă în ploi, să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori pământul bolnav, așadar un poet care nu este un profet al speranței, cu buzele sale arse, nu simte nevoia să cânte ploile lumii, n-a înțeles că poezia e în primul rând o formă a speranței. Poetul să cânte ploile tocmai atunci când avem cea mai mare nevoie de ele, când ne lipsesc și ne dor, când soarele arde și mâinile miros a îndoială, când arbori de nisip se risipesc la cea mai mică adiere, când amintirile au gust de eroare și speranța e un cuvânt dificil și cel care cântă ploile riscă să fie disprețuit și lovit chiar cu pietre, urmărit și de zei și de oameni pentru nebunia și curajul său care cântă ploile, care cântă torentele când oamenii ridicând brațele rămân răstigniți în aer ca pe dealul Golgotei.”

Tot dumneavoastră sunteți acela care ne vorbiți și de adevăratul curaj al poeziei (culturii). „Adevăratul curaj al poeziei nu este probabil să cânte ploile când toată lumea le vede, adevăratul ei curaj e să vadă cerul pârjolit și să spere. Și înainte de a fi ploaie adevărată care udă câmpiile, ploaia să fie astfel speranță și cântec.”

Speranță ați spus domnule Paler? Da, ne spuneți că speranța e în dragoste. Da, dagostea este esența vieții noastre, fără ea suntem doar niște umbre trecătoare prin viață. Dragostea ne arată cum ar trebui să ne comportăm unii cu alții și să ne bucurăm de cântecul IUBIRII care să devină pentru noi toți cea de-a doua aripă oferită de bunul Dumnezeu suflletelor noastre pentru a urca la EL. (Endre Libus)